Aproape jumătate din populația romă activă lucrează fără contract de muncă și doar două treimi dintre romi se pot baza pe un venit stabil, rezultă din studiul „Romii din România – De la țap ispășitor la motor de dezvoltare”, prezentat luni de Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.
Studiul „Romii din România – De la țap ispășitor la motor de dezvoltare” a fost lansat, luni, în prezența comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune, Laszlo Andor, și a ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu.
Comparând cu datele obținute acum cu cele disponibile la nivelul anului 1998, se constată că situația romilor s-a îmbunătățit din acest punct de vedere, procentul romilor angajați cu contract crescând în acest interval cu puțin peste 10 la sută, creștere coroborată și de scăderea procentului persoanelor care lucrează fără contract cu aceeași valoare.
Cu toate acestea, inițiatorii studiului au constatat că aproape jumătate din populația romă lucrează la negru, în timp ce mai puțin de o zecime din populația neromă se află într-o astfel de situație.
„Luând în considerare relația dintre educație și forma de ocupare din punct de vedere al existenței unui contract de muncă, se observă că cei mai mulți dintre romii care lucrează cu contract sunt la nivel de școală profesională (39,3 la sută) în timp ce în cazul neromilor, jumătate au terminat liceul. În privința celor care lucrează fără contract, constatăm că majoritatea romilor din această categorie au între patru și opt clase, respectiv trei sferturi dintre aceștia, în timp ce, în cazul neromilor, 40 la sută se află în aceeași categorie. De asemenea, observăm că o zecime din respondenții romi nu au niciun fel de educație, ceea ce-i îndreaptă către piața informală a muncii și către munci slab plătite”, se arată în studiu.
În același document se mai arată că majoritatea neromilor (96 la sută) au un venit regulat, în timp ce doar 66 la sută dintre romi se pot baza pe acesta, restul având venituri ocazionale (cu ziua) sau sezoniere.
Diferențe între cele două eșantioane apar și la categoria pensionarilor. Astfel, sunt de peste două ori mai numeroși pensionarii neromi decât cei de etnie romă (35,1 la sută față de 14,2 la sută).
„Având în vedere că jumătate din romi prestează munci în economia informală, este de așteptat o pondere mai scăzută de pensionari romi, însă un alt factor de influență este speranța de viață în rândul romilor, cu opt – zece ani mai scăzută decât în rândul neromilor. Piramida vârstei în rândul romilor începe să se subțieze față de neromi începând cu categoriile de vârstă de peste 65 de ani”, arată studiul.
În ceea ce privește persoanele casnice, acestea sunt mai tinere în rândul romilor, ceea ce sugerează existența unei forțe de muncă nevalorificate, mai rezultă din studiul citat.
Analiza distribuției categoriilor de vârstă în rândul casnicilor arată diferențe între romi și neromi la categoria de vârstă 25 – 34 de ani (aproape de două ori mai mulți romi casnici decât neromi), pe când în rândul celor între 45 – 64 de ani sunt mai numeroși neromii.
Din documentul citat mai rezultă că numărul șomerilor neînregistrați este de trei ori mai mare în cazul romilor, în timp ce în cazul șomerilor înregistrați procentele sunt similare (1,2 la sută vs. 1 la sută).
„Media de vârstă a șomerilor romi este de 44 de ani în mediul rural și de 39 de ani în mediul urban, indicând o forță de muncă nevalorificată, tânără. La neromi, media de vârstă a șomerilor este de 50 de ani în rural și 44 de ani în urban. Astfel, se observă o diferență de cinci – șase ani între șomerii romi și cei neromi”, se mai arată în studiu.
În privința duratei șomajului, se observă că mai bine de jumătate dintre romi (57,4 la sută) își caută un loc de muncă de peste doi ani, în timp ce neromii șomeri de peste doi ani sunt doar cinci la sută. În același timp se observă că jumătate dintre neromi sunt șomeri de mai putin de șase luni, în timp ce romii rămași șomeri de curând sunt în proporție de 13 la sută.
În ceea ce privește sursele de venit în gospodării, cei mai mulți dintre romi menționează alocațiile pentru copii (36,4 la sută), în timp ce această sursă este precizată de neromi în 14,3 la sută din cazuri.
„Salariile sunt menționate ca surse de venit de mai puțin de o treime dintre romi (28,1 la sută), în timp ce pentru neromi este cea mai menționată sursă (53,6 la sută). De asemenea, 7,2 la sută dintre romi menționează că nu au niciun fel de venit, față de neromii în aceeași situație (1,3 la sută).
Cercetarea a fost realizată prin intermediul metodei anchetei sociologice pe bază de chestionar structurat, pe două eșantioane aleatoare, stratificate, reprezentative la nivel național, constând în 1.025 de respondenți din gospodării rome și respectiv 1.025 de respondenți din gospodării de alte etnii. Studiul are o marjă de eroare de trei la sută la intervalul de încredere de 95 la sută.
