Aproape jumătate dintre românii cu vârsta peste 15 ani au luat cel puțin o dată în ultimele șase luni un tratament cu antibiotic, iar 23 la sută au luat cu o lună în urmă sau mai recent, arată un studiu realizat de GfK HealthCare România.
Aproape un sfert dintre români au spus că se tratează des cu antibiotic. Astfel, 22% dintre respondenți au spus că iau de două-trei ori pe an un tratament cu antibiotic, iar 12% de patru – cinci ori pe an sau mai des.
Puțin peste jumătate au spus că folosesc antibiotic o dată pe an sau mai rar.
„Sunt mai mulți pensionari sau persoane care locuiesc în zona Banat- Crișana- Maramureș care iau antibiotice cu această frecvență comparativ cu întregul eșantion”, se arată într-un comunicat al GfK România.
Potrivit studiului, răceala este în topul afecțiunilor pentru care sunt luate antibiotice. Astfel, 21% dintre respondenți au spus că folosesc tratamente cu antibiotice pentru răceală, 18% pentru infecțiile asociate cu durerile de dinți, 7% pentru infecțiile cu durere în gât, tot 7% pentru gripă, iar 5% pentru infecții în general.
„O treime dintre cei care au luat antibiotic în ultimele 2-3 săptămâni au folosit acest tratament pentru răceală”, potrivit sursei citate.
Medicul de familie este cel care a recomandat folosirea unui antibiotic pentru mai mult de jumătate dintre respondenți (52%), în vreme ce medicul specialist a recomandat un astfel de tratament doar pentru 19%. În 9% dintre cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8% dintre respondenți au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament.
O treime dintre cei care au decis singuri să ia un tratament antibiotic l-au luat pentru tratarea unei răceli, iar o altă treime pentru a trata o durere sau o infecție la dinți.
Studiul indică faptul că există diferențe între respondenții din anumite regiuni sau între cei cu niveluri diferite de educație în ceea ce privește persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic.
Astfel, în Muntenia, medicul specialist este o sursă de recomandare mult mai prezentă spre deosebire de alte zone.
În Muntenia (11%) și Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament antibiotic.
În București, 63% dintre respondenți au spus că tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de către medicul de familie și doar 9% de către medicul specialist.
„Dacă ne uităm la diferențele între respondenți în funcție de nivelul lor de educație, vedem că numărul persoanelor fără educație sau doar cu școala primară care au luat un antibiotic la recomandarea unui membru al familiei, cunoștințe sau prieten crește (8%), iar numărul acestor persoane care au apelat la recomandarea medicului specialist scade (10%), comparativ cu numărul persoanelor cu o educație mai ridicată care au luat un astfel de tratament. Cei care au luat un antibiotic la recomandarea familiei, cunoștintelor sau prietenilor sunt semnificativ mai mulți și în cazul persoanelor cu 8 clase (6%), versus respondenții cu o educație mai ridicată”, au precizat autorii studiului.
Majoritatea respondenților sunt însă de acord că, luate prea des, tratamentele antibiotice riscă să nu-și mai facă efectul și că folosirea acestora fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătății, aceste afirmații fiind evaluate cu nota medie de 9, pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” și 10 „acord total”.
Persoanele care au decis să ia din proprie inițiativa un tratament antibiotic sunt de acord într-o măsură mai mică decât restul respondenților cu afirmația că folosirea lor fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătății sau cu afirmația că antibioticele trebuie folosite doar pentru tratarea afecțiunilor grave. Mai mult, persoanele care au decis să ia din proprie inițiativa un astfel de tratament sunt de acord într-o măsură mai mare comparativ cu restul respondenților cu afirmația că pentru afecțiunile obișnuite ei știu ce tratament antibiotic poate fi luat și de copiii sub 15 ani.
„Procentul celor care își administrează singuri un antibiotic este în continuare destul de ridicat, aspect îngrijorător mai ales prin faptul că aceștia oferă acest tip de tratament din proprie inițiativă și propriilor copii, ceea ce face ca numărul persoanelor auto-medicate să crescă și mai mult, situație departe de normalitate, care poate avea impact nu doar asupra propriei stări de sănătate sau a familiilor lor, dar și asupra sănătății celor din jurul lor”, a declarat Irina Crăciunescu, senior research consultant GfK HealthCare România.
Studiul „Consumul de antibiotice la români” a fost realizat în luna mai 2011, pe un eșantion reprezentativ național de o mie de respondenți cu vârsta de peste 15 ani.
