Peste 42 la sută dintre gospodăriile din mediul rural în care locuiesc tineri erau sub pragul sărăciei relative în 2011, 60 la sută dintre tineri afirmând că veniturile gospodăriei ajung cel mult pentru strictul necesar, rezultă dintr-un studiu realizat în cadrul unui proiect european.
Studiul „Sărăcia, excluziunea socială și oportunitățile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural” a urmărit descrierea și analiza stadiului actual al sărăciei, excluziunii socială și oportunităților de angajare pentru tinerii din aceste zone care au între 16 și 35 de ani.
Inițiatorii proiectului arată că, în ultimii 20 de ani, principalele două tendințe demografice au fost cele de scădere și de îmbătrânire a populației României, din datele oficiale reieșind că, în anul 2010, tinerii reprezentau mai puțin de 28 la sută din populația din mediul rural, respectiv aproximativ 2,6 milioane de persoane.
„Ponderea tinerilor din totalul populației este mai redusă în cazul mediului rural față de cel urban. Pe termen lung, lumea rurală se va confrunta cu un fenomen de îmbătrânire a populației mai accentuat decât în mediul urban. Conform datelor statistice din ultimii ani, vârsta medie din cele două medii de rezidență tinde să se egalizeze. În același timp, natalitatea din mediul rural nu mai este semnificativ mai ridicată față de cea din urban”, se arată în studiu.
În urma centralizării datelor a rezultat că, în 2010, 42,8 la sută dintre gospodăriile în care locuiau tineri din mediul rural cu vârste între 16 și 35 de ani se aflau în situație de sărăcie relativă, iar 20,2 la sută în situație de sărăcie absolută. Datele oficiale au indicat o rată a sărăciei relative de 37,1 la sută pentru întreaga populație din mediul rural, nu doar pentru gospodăriile care au în componență și tineri.
Inițiatorii studiului arată că principalele categorii cu risc disproporționat de sărăcie includ gospodăriile mari, cu doi și mai mulți copii, cu precădere din regiunile Nord-Est și Sud Muntenia, persoanele cu nivel redus de educație, care au absolvit cel mult școala generală, persoanele inactive (casnice), cele fără ocupație și lucrătorii în sectorul informal, precum și persoanele de etnie romă.
„Dintre tinerii din mediul rural aflați în situație de sărăcie absolută, 15 la sută sunt de etnie romă. În același timp, acești 15 la sută dintre săraci reprezintă două treimi din totalul tinerilor romi din mediul rural. 22 la sută dintre tineri au afirmat că veniturile gospodăriei nu ajung nici pentru strictul necesar, iar 38 la sută că ajung doar pentru strictul necesar”, se arată în studiu.
Lipsa veniturilor generate de un loc de muncă reprezintă factorul principal de sărăcie în gospodăriile în care trăiesc tinerii, însă acest lucru nu îi privește doar pe tineri, deoarece în peste 80 la sută dintre cazuri ei nu sunt cap de familie.
„Relația circulară dintre sărăcie și excluziune socială se regăsește și în privința înzestrării materiale (sau a patrimoniului gospodăriei). Profilul dominant este cel al agriculturii de subzistență, respectiv al gospodăriei țărănești: puținul pământ în proprietate (4 la sută sub jumătate de hectar) nu poate genera suficient venit din producția agricolă pentru a susține mai mult decât consumul propriu, nicidecum o agricultură modernă, intensivă”, potrivit rezultatelor studiului.
Deși se căsătoresc și au primii copii la vârste mai mici decât tinerii din mediul urban, cei mai mulți dintre tineri din mediul rural nu întemeiază o gospodărie proprie în principal din motive de natură materială. Cel mai adesea, în gospodăriile în care locuiesc tinerii sunt cel puțin două generații.
Contribuția morală și financiară a familiei extinse rămâne definitorie pentru tineri, care rămân vreme mai îndelungată dependenți de familie, chiar și atunci când sunt ocupați, dat fiind nivelul redus al veniturilor pe care îl obțin. Familia îndeplinește funcția de suport financiar pentru tineri până la vârste înaintate, cei mai mulți, deși se căsătoresc, nu întemeiază o gospodărie proprie, în principal din rațiuni materiale.
„Salariile și pensiile părinților sau socrilor reprezintă surse importante de venit în unele din aceste gospodării ce cuprind familii extinse. Chiar și în cazurile fericite, în care familia dispune de surse variate de venit și tinerii dispun de o locuință proprie, este preferată păstrarea la un loc a familiei extinse”, rezultă din studiu.
O parte semnificativă a gospodăriilor în care locuiesc tinerii din mediul rural (42,8 la sută) se aflau sub pragul de sărăcie relativă pentru anul 2011.
Dintr-o listă de 17 bunuri și servicii de necesitate, aproximativ 20 la sută dintre tineri nu au între 10 și 14 dintre acestea, întrucât nu își pot permite, modelul dominant fiind cel al gospodăriei țărănești, fără mijloace moderne de lucru al pământului și orientat spre o agricultură de subzistență, limitată doar la acoperirea unei părți din consumul alimentar.
În lipsa oportunităților de câștig din agricultură sau prin obținerea unui loc de muncă, singura alternativă pentru unii tineri a fost reprezentată de emigrarea spre vestul Europei.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european „O piață incluzivă a muncii în mediul rural”, cofinanțat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
