Aproape 93.000 de crescători de vaci, cei mai mulți cu 1-2 animale, au fost sancționați cu retragerea cotei de lapte pentru vânzarea directă, întrucât nu au depus declarația anuală privind cantitățile comercializate. „Au fost sancționați cu retragerea cotei la rezerva națională 92.867 producători cu vânzări directe care nu au transmis declarația anuală, cantitatea de lapte rezultată din sancționarea producătorilor fiind de 201.227,823 tone lapte. Producătorii cu cotă de lapte pentru vânzări directe care nu au depus declarații au avut alocată o cotă medie de 2.100 kg”, potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Numărul crescătorilor sancționați reprezintă circa 15% din numărul total de fermieri care au avut anul trecut cotă de vânzări directe.
„În general este vorba de fermieri mici și foarte mici, care pot produce în continuare pentru autoconsum. Retragerea cotelor nu înseamnă că respectiva cantitate de lapte se pierde. Ea este alocată la rezerva națională și poate fi întrebuințată de exemplu pentru fermierii care investesc în noi ferme”, a declarat președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui (APRIL), Valeriu Steriu.
Președintele sindicatului crescătorilor de bovine, Costel Caraș, consideră că o parte din vină o poartă autoritățile, care nu au știut să îi mobilizeze pe crescători și „să-i facă să înțeleagă că trebuie să depună declarația”.
„Sunt foarte mulți fermieri mici, care nu au știut, nu au fost suficient de bine informați. Sigur, e și vina fermierului, dar și vina autorităților pentru că nu au reușit să transmită acest mesaj”, a spus Caraș.
Cantitatea rezultată după retragerea cotelor estre transferată la rezerva națională. Rezerva națională este folosită, de exemplu, pentru a acorda cote celor care investesc în noi ferme sau le extind pe cele actuale.
Producătorii de lapte care vând direct pe piață, precum și cei care livrează către procesatori trebuiau să depună până la jumătatea lunii mai declarațiile anuale privind cantitățile comercializate în primul an de cotă (anul de cotă începe la 1 aprilie și se încheie la 31 martie anul următor).
„Pentru producătorii cu cotă de livrări, obligația de a depune declarația au avut-o cumpărătorii (procesatorii) la care aceștia au fost arondați. Pentru anul de cotă 1 aprilie 2007 – 31 martie 2008 au fost aprobați un număr de 429 de cumparatori, din care opt nu au trimis declarația anuală. Sancțiunea pentru netrasmiterea declarației este retragerea aprobării de funcționare ca și cumpărător pe piața laptelui. În această perioadă se emit decizii de retragere a acestei aprobării”, menționează APIA.
Anul 2007-2008 a fost primul an în care a fost aplicat sistemul cotelor în România, iar cantitatea alocată la nivel național nu a fost depășită, astfel că România nu va plăti taxe de supraproducție (dacă un stat membru depășește cota națională, fermierii care au produs peste cotă plătesc o taxă de 278,3 euro pe tonă)
Anul trecut au fost realizate mai multe tranzacții cu cotă, unii fermieri alegând să vândă cantitatea primită crescătorilor care investesc în dezvoltare și extindere.
În sectorul vânzărilor directe aproape 10.600 de producători și-au vândut cotele anul trecut, totalizând o cantitate de circa 31.350 tone, în timp ce 48 de producători au închiriat cantitățile alocate, reprezentând circa 525 de tone.
La livrări numărul de femieri care și-au transferat permanent cota a fost mai mic, dar numărul de închirieri a fost mai mare.
Astfel, 8.884 fermieri și-au vândut cota de livrări spre procesare, fiind tranferate în total peste 57.000 de tone, iar 732 de producători au realizat transferuri temporare, pentru o cantitate totală de 6.815 tone de lapte.
România a avut anul trecut o cotă de lapte de circa trei milioane de tone, împărțită în două categorii – pentru vânzări directe și pentru livrări la fabricile de procesare. De la 1 aprilie, când a început anul de cotă 2008-2009, cantitatea a ajuns la un nivel de 3,11 milioane de tone, fiind aplicată o majorare de 2%, la fel ca în toate statele membre.
Cota națională va crește în continuare în următorii ani, Comisia Europeană propunând un avans anual de 1% la nivel european, până la eliminarea sistemului.
