Aproximativ două treimi (67 la sută) dintre români cred că în ultimul an a crescut corupția în România, șase procente sunt de părere că a scăzut, iar 26 la sută consideră că nivelul corupției nu s-a modificat, potrivit unui sondaj realizat la cererea Asociației pentru Implementarea Democrației.
Un procent mai redus de persoane care au domiciliul în mediul rural apreciază că nivelul corupției a crescut (62 la sută față de 67 la sută media eșantionului). Aceeași tendință se observă și pentru cei care au opinat că nu au oferit mită, fie personal, fie un membru al familiei lor (64 la sută).
Instituția cu gradul cel mai ridicat de încredere este – în mod tradițional – armata (55 la sută este procentul celor care au încredere în foarte mare și în mare măsură). Ea este urmată de instituțiile de educație (51 la sută), de Jandarmerie (47 la sută), instituțiile de sănătate publică (37 la sută), autorități publice locale (34 la sută).
Diferența cea mai mare în ceea ce privește percepția corupției se manifestă în cadrul opiniilor oferite de către respondenții din București. 81 de procente au afirmat că nivelul corupției a crescut în ultimele 12 luni (plus 14 la sută comparativ cu media). Totodată, persoanele din București au opinat în cea mai mare măsură că fie personal, fie un membru al familiei a oferit atenții/favoruri în ultimele 12 luni: 56% (plus 22 la sută comparativ cu media).
De asemenea, 34 la sută din respondenți au afirmat că fie personal, fie un membru al familiei lor a oferit șpagă în ultimul an. Procentul este mai ridicat pentru bărbați (36 la sută), pentru cei cu studii liceale (39 la sută) și superiroare (37 de procente), cei din orașe de provincie (36 la sută), cei din București (56 de procente), venit peste 2.500 de lei (44 la sută).
Totodată, 38 la sută dintre respondenți au considerat că valoarea aproximativă de bani cheltuită de familie pentru diferite atenții/favoruri în ultimele 12 luni a fost mai mare de 100 de lei, în timp ce 31 la sută au precizat o sumă mai mică de 50 de lei, iar 30 la sută între 51 și 100 de lei.
Potrivit sondajului, 42 la sută din persoanele anchetate consideră că în România poți avea succes fără a fi corupt, în timp ce 57 la sută cred contrariul. Procente mai ridicate pentru cei care opinează că pot avea succes fără a fi corupt se regăsesc pentru categoriile: bărbați (44 la sută), 18-30 ani și peste 50 de ani (44 la sută), studii superioare (47 la sută), orașe de provincie (46 la sută), venit peste 2.500 de lei (47 la sută).
Parlamentul este perceput ca fiind cea mai coruptă instituție din cadrul celor menționate (87 la sută consideră ca există corupție la nivelul angajaților). Nicio instituție nu a atins un prag majoritar de percepție privind lipsa corupției la nivelul angajaților.
Persoanele care afirmă că nivelul corupției a crescut consideră într-o măsură mai mare că în cadrul instituțiilor există corupție la nivelul angajaților comparativ cu media eșantionului.
Pentru respondenții care cred că nivelul corupției a rămas la fel, instituțiile educaționale ocupă prima poziție ca nivel de încredere, în detrimentul armatei, comparativ cu media întregului eșantion. Totodată aceștia oferă percepții în general mai pozitive tuturor instituțiilor prezentate, comparativ cu media eșantionului.
Persoanele care au afirmat că, fie individual, fie un membru al familiei au oferit atenții în ultimele 12 luni enunță opinii mai puțin favorabile instituțiilor menționate comparativ cu media eșantionului.
Cei care spun că fie individual, fie un membru al familiei a oferit mită în ultimele 12 luni, consideră într-o mai mare măsură că în cadrul instituțiilor există corupție la nivelul angajaților comparativ cu media eșantionului.
Doar șase la sută dintre respondenți consideră că la nivelul angajaților Parlamentului României nu există corupție, respectiv doar șapte procente au o părere față de lipsa corupției la nivelul angajaților din sectorul financiar-fiscal.
Doi din trei indivizi afirmă că nu au dat mită în ultimele 12 luni, fie individual, fie un membru al familiei din care fac parte.
Se observă o incidență mai ridicată pentru oferirea de mită în cadrul celor rezidenți în București, celor cu venit peste 2.500 de lei, celor cu studii superioare și vârstă cuprinsă între 30 și 49 de ani. La polul opus se situaează cei din mediul rural, cei cu venit sub 600 de lei, cu un nivel de educație scăzut și 18 și 30 de ani. În mediul rural incidența este de două ori mai scăzută față de cei din București.
De asemenea, 60 la sută dintre respondenți consideră ca nu poți avea succes în România fără să fii corupt în timp ce 42 la sută consideră că poți să ai succes fără a fi corupt, potrivit sondajului.
Persoanele cu studii superioare, cele care locuiesc în orașe de provincie, bărbații și cei cu venit peste 2.500 de lei tind să considere într-o pondere mai mare că poți să ai succes fară a fi corupt, în timp ce persoanele care locuiesc în București, cele cu venit cuprins între 600 și 1.000 de lei, femeile, cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 ani tind să aprecieze într-o pondere mai mică că poți să ai succes fără să fii corupt.
85 la sută dintre persoanele anchetate declară că în cazul în care ar ocupa o funcție publică nu ar încerca să se îmbogățească prin intermediul corupției.
O incidență de răspunsuri mai ridicată pentru posibilitatea de a ocupa o funcție publică și de a încerca să se îmbogătească prin intermediul corupției se observă în cadrul bărbaților, celor între 30 și 49 de ani și celor cu venituri peste 2.500 de lei.
