Morbiditatea nou-născuților din mame toxicomane a fost de 78 la sută în perioada 2005 – 2011, iar 69,5 la sută dintre ei erau în sevraj, rezultă dintr-un studiu al Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului, specialiștii atrăgând atenția că alcoolul și fumatul au efecte la fel de negative.
Agenția Națională Antidrog a organizat conferința națională „Riscurile consumului de droguri la mamă și copil”, după ce ultimului Raport Național privind situația drogurilor în România 2011 a arătat una dintre cele mai importante probleme asociate consumului de droguri la părinți este aceea că mamele consumatoare de droguri nasc adesea copii dependenți.
Frecvența tot mai mare a cazurilor de nou-născuți proveniți din mame consumatoare de droguri, precum și impactul consumului de droguri asupra nou-născutului au atras atenția specialiștilor din cadrul Serviciului de Neonatologie al Departamentului Obstetrică-Ginecologie „Gheorghe Polizu” din Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu”, care, începând cu anul 2003, au realizat mai multe studii în domeniu.
În anul 2011, pornind de la concluziile studiilor anterioare, a fost realizat un studiu retrospectiv, pentru perioada 2005 – 2011, în care pentru prima dată s-au luat în discuție componente de natură etică ale abordării mamelor consumatoare de droguri și nou-născuților acestora.
Doctorul Doina Broscăuncianu, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului, a precizat că studiul a arătat că din anul 2008 se înregistrează o ușoară creștere a acestor cazuri.
Din cele 25.389 de mame toxicomane monitorizate în perioada menționată, 59 la sută luat heroină și 36 la sută combinau mai multe tipuri de droguri.
Peste 80 la sută dintre femei aveau probleme medico-psiho-sociale, iar 33 la sută dintre copii s-au născut prematur, 52 la sută dintre aceștia având greutatea sub 2.500 de grame.
Morbiditatea în rândul nou-născuților din mame toxicomane a fost de 78 la sută, 69,5 la sută fiind în sevraj, 26,1 având infecții cu transmitere sexuală sau sanguină, 27,2 infecții materno-fetale și 18,1 hemoragii.
Dintre copiii născuți de mame toxicomane, 30 la sută au fost abandonați în spital, 17 la sută au fost lăsați în grija serviciilor sociale și 44 la sută au rămas în familie.
Adrian Abagiu, medic primar boli infecțioase și doctor în științe medicale, de la Spitalul „Matei Balș” din Capitală, a atras atenția că depresia și insomnia sunt strâns legate de dependența de droguri la femei, iar nicotina este cel mai frecvent drog utilizat de gravide.
El a declarat că fumatul și consumul de alcool sunt la fel de periculoase pentru sarcină ca și drogurile, existând o falsă impresie privind faptul că acestea ar fi mai puțin nocive datorită faptului că sunt „droguri legale”.
Studiile prezentate de Adrian Abagiu relevă că, în primul trimestru de sarcină, peste 20 la sută dintre gravide continuă să fumeze, iar 15 la sută fac acest lucru chiar și în trimestrul al treilea de sarcină.
„Estimările arată că 90 la sută dintre gravidele dependente de opiacee fumează mai mult de un pachet pe zi și, deși încearcă să se lase, 28 la sută nu reușesc. Fumul de țigară reduce fluxul sanguin placentar cu 38 la sută, dublând riscul de greutate redusă la naștere”, a atras atenția medicul de la Spitalul „Matei Balș”.
Alte riscuri pe care le presupune fumatul în timpul sarcinii sunt: sarcina oprită în evoluție, avortul spontan, nașterea prematură și sindromul morții subite infantile.
Fumatul la gravide are efecte și asupra creierului fetal, fiind descrise afectări ale proceselor cognitive și tulburări de comportament. De asemenea, sunt semnalate dificultăți în procesarea informațiilor auditive, inclusiv înțelegerea vorbirii în mediu zgomotos.
Potrivit constatărilor specialiștilor, copiii gravidelor fumătoare au incidență crescută a infecțiilor respiratorii în primul an de viață, a infecțiilor otice, a cariilor și au predispoziție pentru fumat pe parcursul vieții.
Specialiștii atrag atenția că nu există cantitate de alcool permisă pe timpul sarcinii, consumul putând dezvolta sindromul alcoolic fetal, defecte fetale asociate, malformații congenitale sau deficiențe neurologice.
Copiii ai căror mame au consumat alcool în timpul sarcinii pot avea deficit de învățare sau în gândirea logică, dezvoltare întârziată a limbajului, funcții motorii diminuate, coordonare și balans deficitare, tulburări comportamentale.
Conferința națională va fi urmată de o campanie, al cărei obiectiv principal îl reprezintă sensibilizarea și conștientizarea viitoarelor mame cu privire la riscurile asociate consumului de tutun, alcool și droguri asupra fătului.
Specialiștii au mai arătat că majoritatea cazurilor prezintă patologie medico-psiho-socială, copiii fiind predispuși la tulburări de dezvoltare, atât cognitive, cât și somatice, au probleme de nutriție și o stare excesivă de iritabilitate.
Pe de altă parte, potrivit specialiștilor, mortalitatea infantilă este mai ridicată în rândul nou-născuților proveniți din mame consumatoare de droguri.
Șeful Biroului din România al Organizației Mondiale a Sănătății, Victor Olsavszky, a arătat că în lume sunt între 155 și 250 de milioane de consumatori de substanțe psihoactive, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, aceștia reprezentând între 3,5 și 3,7 la sută din populația globului.
Victor Olsavszky a mai spus că, la nivel european, se pierd aproximativ 2,4 milioane de ani prin moartea sau dizabilitățile persoanelor toxicomane.
„Sunt ani pe care ar fi putut să-i trăiască în condiții normale”, a mai spus reprezentantul OMS.
