Aproape 600 de suceveni înșelați de „falșii avocați” ai lui Pompiliu Bota

În motivarea recursului făcut împotriva sentinței Judecătoriei Suceava de a respinge propunerea procurorilor de arestare preventivă a lui Pompiliu Bota (58 de ani), fondatorul barourilor paralele structurilor avocaților tradiționali, anchetatorii susțin că în această fază a cercetărilor au identificat aproximativ 600 de persoane, majoritatea din județ, care au avut contracte de asistență judiciară cu „falșii avocați”.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au audiat până în prezent trei dintre aceste persoane, stabilind că acestea au fost înșelate cu suma de 15.000 de lei.
Anchetatorii arată că „s-au încheiat contracte vădit imorale și abuzive, cu onorarii de succes de până la 50% din cuantumul despăgubirilor (n.r. – în cazul victimelor accidentelor rutiere) și clauze de reziliere a contractului cu sume exorbitante”.
Reamintim că pe lista învinuiților acestui dosar se află și un consilier local din municipiul Suceava, Marcel Dan Roibu (PNL), dar și avocații D. B. M. (decan al „Baroului Bota” Suceava), A. L. C., D. R. M., Andrei Stan, Mircea Meslec, Dumitru Dascălu, avocați în baroul lui Bota de la Suceava, și Ionel Marian Jurgiu (acesta din urmă decan al baroului similar de la Botoșani).
Toți aceștia au primit interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu.
În total, în dosarul înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava sunt cercetați penal 20 de învinuiți.
Astăzi se judecă recursul privind arestarea lui Pompiliu Bota
Recursul împotriva sentinței de a-l lăsa în libertate pe Pompiliu Bota, cu interdicția de a părăsi țara, se va judeca astăzi, la Tribunalul Suceava, când fondatorul Baroului Bota, cel pe care procurorii îl acuză că prin faptele sale „constituie una dintre cele mai serioase amenințări la adresa stabilității și credibilității sistemului judiciar din România”, va afla dacă rămâne în continuare liber sau va ajunge din nou în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.
Săptămâna trecută, în noaptea de vineri spre sâmbătă, Pompiliu Bota a fost reținut pentru 24 de ore, iar a doua zi judecătorul de serviciu de la Judecătoria Suceava l-a lăsat să se întoarcă acasă, la București, după expirarea ordonanței de reținere, cu interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu pentru 29 de zile.
Deși declara că procurorii „și-au luat-o în barbă”, considerând acțiunea acestora un abuz, Pompiliu Bota are motive să-și facă griji, mai ales că și judecătorul care l-a scos din arestul poliției a scris în motivarea sentinței că sunt indicii și probe temeinice în acuzațiile aduse de anchetatori. „Instanța apreciază că mijloacele de probă ale dosarului de urmărire penală induc presupunerea mai mult decât rezonabilă că inculpatul Bota Pompiliu este autorul faptelor pentru care se solicită arestarea sa preventivă, respectiv asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și complicitate la înșelăciune”, se arată în motivarea sentinței Judecătoriei Suceava.
Pompiliu Bota a fost condamnat în 2012 de către Judecătoria Deva la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, condamnarea rămânând definitivă și irevocabilă.
Aproape 100 de italieni, făcuți avocați în România, contra sumei de 7.000 de euro de fiecare
Presa centrală a preluat zilele trecute o știre dintr-o publicație din Italia, care anunța o investigație demarată în Peninsulă privind mai mulți italieni care au luat examenul de practicare a profesiei de avocat în România și au ajuns cu diplomele luate de la noi să profeseze în țara lor.
Practic, pentru a ocoli dificilul examen de stat din Italia, mulți italieni care voiau să devină avocați veneau la noi în țară și dădeau examenul respectiv chiar la Uniunea Națională a Barourilor din România (varianta Bota).
Jurnaliștii italieni au găsit și un bărbat care racola italieni, absolvenți de Drept care voiau să devină avocați și care, pentru a evita procedurile anevoioase și îndelungate de la ei din țară, acceptau să vină în România, unde cu 7.000 de euro își vedeau visul împlinit.
Aceeași sursă arată că răspunsurile la chestionarul cu 60 de întrebări pentru a obține diploma de avocat erau cunoscute înainte de italienii în cauză.
Surse din rândul anchetatorilor vorbesc despre aproximativ 100 de cetățeni italieni care ar fi dat examenul de practicare a profesiei de avocat în cadrul structurilor create de Pompiliu Bota.
„Fabrica de avocați”
Chiar și după condamnarea sa definitivă de către Judecătoria Deva, Pompiliu Bota a continuat nestingherit, explică anchetatorii, să organizeze concursuri pentru exercitarea profesiei de avocat.
„În desconsiderarea totală a celor reținute prin hotărârea de condamnare a sa, inculpatul a continuat să săvârșească infracțiuni nu numai după trimiterea sa în judecată, ci chiar și după condamnarea sa, în termenul de suspendare condiționată a executării pedepsei, în disprețul clemenței de care a dat dovadă instanța, atunci când a dispus o pedeapsă cu suspendarea executării. În mod periodic, pe site-ul inculpatului, bota.ro, sunt publicate anunțuri privind organizarea de concursuri de admitere în profesia de avocat. Pentru a se pierde urma activității infracționale, imediat după desfășurarea așa-zisului concurs, toate informațiile cu privire la acesta sunt șterse”, se mai arată în motivarea recursului declarat de procurori.
Chiar în ziua în care anchetatorii acestui dosar au descins la sediul UNBR, varianta Bota, la acea adresă fiind una dintre cele 36 de percheziții efectuate în acest caz, era programată organizarea unui astfel de concurs.
„Inculpatul Pompiliu Bota a organizat în mod repetat concursuri ilegale de admitere în profesia de avocat, a eliberat documente fictive privind admiterea în profesie și în Barou, a imitat însemnele și denumirile profesiei de avocat, reglementate de Statutul profesiei de avocat (Baroul Tradițional), pentru a crea în mod deliberat confuzie cu această structură. În intervalul 13.02.2006-31.08.2012, inclusiv, inculpatul a eliberat către toți cei 20 de coinculpați în cauză documente fictive: decizii privind înscrierea în Tabloul Avocaților – Baroul Suceava, respectiv Botoșani, procese verbale privind admiterea în profesia de avocat, procese verbale privind depunerea jurământului etc., documente de care coinculpații s-au folosit pentru a justifica calitatea de avocat inexistentă în fața persoanelor pe care le-au indus în eroare”, concluzionează în motivarea recursului anchetatorii.