Aproape 60% dintre medici vor să emigreze, iar 8.331 au plecat deja în ultimii ani să lucreze în spitale europene, dar gradul de migrație a doctorilor este la fel de ridicat și în țară unde majoritatea se concentrează în centrele universitare cu tradiție, a spus Vlad Tica, vicepreședintele CMR.
„Nu există sisteme de sănătate performante fără medici motivați. 8.331 de medici români profesează în străinătate. O mie au plecat în perioada ianuarie – iunie 2010. Dorința de emigrare este de 59,8%”, a spus vicepreședintele Colegiul Medicilor din România citând dintr-un raport privind deficitul de cadre medicale.
Astfel, numărul medicilor din România este mult sub media europeană, iar cel al asistentele și mai scăzut. „În România sunt 1,95 medici la o mie de locuitori, față de 3,18 în UE, iar al asistentelor de 3,72 la o mie de locuitori față de 7 în UE. Dar deficitul de medici este resimțit în cele mai multe zone din România, iar migrația a înregistrat o creștere la fel de spectaculoasă chiar în interiorul țării”, a mai spus profesorul Tica.
În centrele medicale cu tradiție, densitatea medicilor oscilează de la 6,4 la mia de locuitori în Capitală la 2,5 în Iași față de 1,4 în restul județelor din România.
Medicii pleacă din țară pentru salarii mai mari, condiții de muncă superioare (dotarea tehnico-medicală), pentru prestigiul de care se bucură meseria peste hotare, comparativ cu România și pentru posibilitățile de afirmare, respectiv dezvoltare profesională, pachete de beneficii, facilități, bonusuri cum ar fi spre exemplu casă, mașină, dar și din cauza reflectării în presă a activității profesionale, a spus Vlad Tica.
Cele mai căutate destinații sunt Franța, Germania, Italia și Marea Britanie. Cele mai vizate specialități sunt medicina de familie, terapia intensivă și psihiatrie, potrivit unui raport al reprezentantului OMD pentru româna, Victor Olsavszky.
Potrivit raportului legat de deficitul de cadre medicale, doctorii sunt nemulțumiți de nivelul actual de salarizare, dotarea cu mijloace de intervenție în caz de urgență, capacitatea de lucru a unităților sanitare (paturi – n.r.), asigurarea necesarului de medicamente, numărul de personal angajat sau necesar, dotarea tehnică a unităților sanitare și de starea fizică și igienică a clădirilor din serviciile publice.
„Sistemul de sănătate este muribund în România. România a alocat pentru sănătate mai puțin de jumătate din media europeană. Astfel, cu un PIB de 3,8 la sută și cheltuieli pentru sănătate de 407 dolari pe cap de locuritori, sănătatea românească este pe ultimul loc în Europa privind finanțarea.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă României (prin Rezoluția celei de-a 57-a reuniuni) dezvoltarea strategiilor care să atenueze efectele adverse ale migrării personalului medical și să minimizeze impactul negativ asupra sistemului de sănătate, structurarea și implementarea politicilor și strategiilor care să conducă la menținerea reală a personalului medical, incluzând fără a fi limitat la dezvoltarea planificatorilor și a managerilor în domeniul sanitar și revizuirea salariilor din sănătate cu implementarea unor scheme de stimulente materiale, a mai spus Tica.
Întrucât problema migrației medicilor este una care se resimte în mai multe state, OMS a elaborat, în mai 2010, Codul global de practică pentru recrutarea personalului medical la nivel internațional, document care nu este obligatoriu, dar care stabilește și promovează principii și practici voluntare pentru recrutarea pe principii etice la nivel internațional a personalului medical.
Fiecare stat membru va trebui să elaboreze și să trimită către Secretariatul OMS rapoarte naționale și alte informații recomandate prin acest Cod. Primul raport național este prevăzut pentru 2011 – 2012.
