Aproape 200 de minore instituționalizate au rămas însărcinate în perioada ianuarie 2012 – mai 2013, iar 165 dintre ele, printre care patru între 10 și 13 ani, au ales să nască, potrivit datelor centralizate de Direcția pentru Protecția Copilului din MMFPSPV și solicitate de agenția MEDIAFAX.
Din datele comunicate de direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) rezultă că în perioada ianuarie 2012 – mai 2013, 165 de minore din sistemul de protecție specială au născut, iar 19 au făcut întrerupere de sarcină.
Astfel, în 2012, au născut 116 fete, trei dintre ele având între 10 și 13 ani, iar alte 12, majoritatea de peste 14 ani, au făcut avort.
În perioada ianuarie – mai 2013, au născut 49 de minore instituționalizate, una având până în 14 ani, iar șapte au făcut avort, una fiind din grupa de vârstă 10 – 13 ani.
Potrivit datelor transmise agenției MEDIAFAX, în 2012, județele cu cele mai multe cazuri de minore care au născut au fost Iași, Maramureș, Arad, Timișoara, Mureș, Cluj, Constanța, Galați, fiind înregistrate cel puțin câte cinci minore care au devenit mame.
În perioada ianuarie-mai 2013, județele Timiș, Cluj, Arad și Iași au avut în evidență trei sau peste trei mame minore care au născut.
„Nu au nici deprinderi de bază privind viața din afara sistemului”
Reprezentanții direcției de specialitate din MMFPSPV susțin că sunt și situații în care fetele sunt preluate în sistemul de protecție specială deja însărcinate, din familie. În cazul în care o tânără instituționalizată rămâne însărcinată, reprezentanții direcției anunță Poliția și se fac verificări pentru a se stabili în ce context s-a întâmplat acest lucru, iar dacă partenerul este adult, acesta răspunde penal.
Direcția pentru Protecția Copilului din cadrul MMFPSPV precizează că tinerii din sistemul de protecție sunt consiliați pe probleme care țin de viața sexuală de către medicii și psihologii din sistemul de protecție specială, în a căror sarcină intră inclusiv asigurarea acestui tip de serviciu.
„Prin urmare, acești specialiști trebuie să ajute copiii/tinerii din sistemul de protecție specială să-și dezvolte simțul responsabilității pentru propriul comportament sexual, incluzând valorile personale și familiale, prietenia pe termen lung și permanența, relația cu o familie, respectul de sine și legătura sa cu comportamentul sexual, informații despre controlul nașterilor, informații legate de fiziologie, igienă personală și informații despre bolile cu transmitere sexuală”, se arată în răspunsul solicitat de MEDIAFAX.
De asemenea, direcția de specialitate din MMFPSPV precizează că în situația în care o adolescentă rămâne însărcinată și decide să nască, ea trebuie transferată în centrul maternal, serviciu a cărui misiune este de a permite formarea, menținerea și întărirea legăturilor familiale, precum și sprijinirea mamei pentru asumarea responsabilităților parentale.
Cu toate acestea, organizațiile neguvernamentale consideră că tinerii instituționalizați nu au nici deprinderi de bază privind viața din afara sistemului, iar educația sexuală este, de cele mai multe ori, un subiect prea sensibil pentru a fi prezentat copiilor, deși ei își încep viața sexuală la vârste tot mai mici, iar fenomenul copiilor care devin părinți ia amploare.
Astfel, psihologul Daniela Gheorghe atrage atenția că, pentru un copil instituționalizat, apariția unei sarcini produce efecte mult mai importante decât în cazul unui minor provenit dintr-o familie clasică și care are un model de familie.
„Practic, imitând un model, poate să devină mamă. Bineînțeles că instincte pot să aibă și fetele instuționalizate, pentru că orice om le are. Doar dacă ai probleme psihice nu ai instincte materne. Numai că ea nu are modele, nu are model matern și cu atât mai greu îi va fi să devină mamă și să crească un copil, cu cât ea nu știe exact ce înseamnă lucrul acesta. Sigur că unii ar putea să spună că ea a avut o figură de atașament, de obicei feminină, din centrul de plasamaent, care e un fel de surogat matern. Dar nu a avut modelul de mamă «cap-coadă». O mamă nu face doar ce face o educatoare sau un îngrijitor de la centrul de plasament. O mamă are funcții mult mai multe, iar relația de atașament este mult mai dezvoltată. Prin urmare, cu siguranță, copiii din centrele de plasament sunt cu atât mai puțin pregătiți să devină părinți atât de devreme”, subliniază psihologul.
Totodată, specialistul atrage atenția asupra carențelor cu care copiii instituționalizați își încep viața sexuală.
„Educația sexuală, de fapt dezvoltarea sexualității la ei, este problematică, pentru că nu au informații de bază legate de corpul lor. Prin urmare, nu cred că știu, nici psihic, dar nici fizic, ce li se întâmplă. Conform legii, există o persoană de referință în centru care ar trebui să le dea informațiile acestea, însă, în practică, lucrurile nu se întâmplă, pentru că oamenii aceștia nu sunt pregătiți și, de multe ori, nu discută nici cu propriii copii. Știm clar că nici în familiile clasice lucrul acesta nu se întâmplă. (…) Tot ce le spun e legat de partea de menstruație. Cam atât. Am discutat cu fetele și, spre exemplu, și de epilat ele aud de la colege”, a explicat Daniela Gheorghe.
Psihologul atrage atenția că, dincolo de informațiile legate de sexualitate, tinerii din centrele de plasament nu au nici deprinderi de viață de bază, în sensul că ei nu știu să facă mâncare și să-și spele hainele.
„Lucrurile s-au mai schimbat doar în căsuțele de tip familial. Dar câți dintre copiii din sistem stau în căsuțe de tip familial? E o problemă între Legea pentru protecția drepturilor copilului, care spune că minorul trebuie să aibă deprinderi de viață independentă, și Legea sanepidului, care spune că nu are voie să intre în bucătărie, nu are de voie în sala de mese decât nu știu până unde. Prin urmare, copiii aceștia nu știu să își facă un sandwich, nu cunosc alimentele de bază. Au, cât de cât, informații despre igiena corporală, dar nu au despre dezvoltarea sexualității și despre reprooducere. Nu își cunosc organele genitale”, a mai spus psihologul.
„Nimeni nu o poate obliga să întrerupă sarcina”
Lipsa educației sexuale a copiilor instituționalizați este invocată și de Bogdan Simion, directorul executiv de la Fundația SERA România care, din 2005, derulează în parteneriat cu DGASPC-urile din peste 25 de județe un proiect pentru prevenirea sarcinii nedorite, inclusiv în centre de plasament.
Programul, care însemnă consiliere pentru femei și fete în ce privește planningul familial, educație privind metodele contraceptive, consiliere și orientare către cabinete de planning familial pentru metode contraceptive, funcționează cu ajutorul unor echipe mobile îndrumate de către direcții în comunitate, acolo unde este nevoie.
„Echipele sunt orientate și către centrele de plasament, mai ales acolo unde sunt adolescenți. Din punctul de vedere al unei copile care rămâne însărcinată și este în protecție specială, intervenția ar trebui să fie plurifactorială. Copiii, începând cu 10-11 ani, ar trebui să beneficieze de educație sexuală și planning familial, pentru că vârsta primei menstruații a scăzut foarte mult și ei ar trebui să știe cum să reacționeze în asemenea situație. Înainte să constatăm că o fată este însărcinată, ar trebui să-i dăm cunoștințele necesare ca să nu rămână însărcinată. Din păcate, cred că aici este o lipsă și astfel de subiecte sunt evitate ca fiind sensibile. Pe de altă parte, fetele, ca și băieții, ar trebui consiliate cum să se protejeze, atât de o eventuală sarcină, cât și de boli cu transmitere sexuală, pentru că e o problemă la fel de importantă, incidența fiind destul de mare”, consideră Bogdan Simion.
El atrage atenția că atunci când se constată existența sarcinii la o fată instituționalizată, lucrurile se complică, pentru că minora trebuie văzută și ca o viitoare mamă, ceea ce înseamnă că ar trebui să beneficieze de consiliere psihologică mai intensă, ca să știe ce va urma pentru ea și pentru copil, dacă va dori să-l păstreze.
„În niciun caz, nu o poate obliga nimeni să întrerupă sarcina. Dacă acest lucru se întâmplă, este un abuz, iar dacă fata e hotărâtă să-și ducă sarcina la bun sfârșit, va trebui pregătită tranziția spre centrul maternal, pentru că o mamă cu copil nu poate rămâne în centrul de plasament”, a mai spus directorul executiv de la Fundația SERA România.
Cu toate acestea, Pro TV a prezentat cazul unor adolescente dintr-un centru de plasament din sectorul 5 care susțin că angajații le forțează pe fetele care rămân însărcinate să avorteze, sub amenințarea că altfel vor ajunge în stradă.
Pe de altă parte, psihologul Daniela Gheorghe consideră că legislația, așa cum este în prezent, permite totuși personalului din centrele de plasament să facă recomandări de avort tinerelor care rămân însărcinate, ei invocând în astfel de cazuri „dreptul la sănătate al minorei”.
„Spun că o minoră nu poate duce, din punct de vedere fizic, sarcina. De fapt, noi aici vorbim de drepturile a doi copii: minora care este însărcinată și pruncul ei. Situația e cu atât mai complicată. Autoritățile se gândesc doar la drepturile minorei care este însărcinată și nu merg mai departe, la drepturile copilului care trebuie să se nască. Nu ar trebui să le oblige să facă acest lucru. Sunt foarte multe cazuri în care fetele, de teamă că vor fi sfătuite să avorteze, sau că vor fi etichetate și date afară din centrul de plasament, apelează la persoane necalificate și fac chiuretaje, ajungând cu mari complicații în spital”, a mai spus psihologul.
Din punctul său de vedere, dacă o minoră instituționalizată rămâne însărcinată, problema este, în primul rând, a autorităților și a profesioniștilor, pentru că nu au ajutat copilul respectiv, nu au discutat cu el și nu l-au ajutat să-și formeze deprinderi de bază.
„Evident că este și o problemă a copilului și el trebuie ajutat să ia o decizie. Sigur că, dacă are 15 ani, e greu, dar e normal să îi asculți părerea. Nu poate nimeni să își asume responsabilitatea apropo de corpul acestui copil. Copilul trebuie consiliat psihologic. Aici i se spune ce implică ducerea sarcinii până la capăt, creșterea copilului și cine ar putea să o ajute, dar i se arată și cealaltă parte a medaliei, ce înseamnă chiuretajul, ce implică, ce riscuri. La 15 ani, chiar are discernământul destul de bine format pentru a lua o decizie bună. Important e să aibă acea rețea de sprijin”, concluzionează psihologul.
Numărul mamelor minore, în creștere și în familie
Directorul executiv de la Asociația Telefonul Copilului, Cătălina Florea, semnalează faptul că fenomenul sarcinii în rândul copiilor este în creștere nu doar în sistemul special de protecție, ci și în familie, lipsa educației fiind cauza principală.
„Ne exprimăm îngrijorarea față de conturarea unui nou fenomen asociat cu numărul tot mai mare de minore însărcinate la vârste fragede. Apelurile înregistrate din partea minorelor la 116 111 evidențiază tot mai mult: sexualizarea prematură, lipsa educației sexuale, lipsa comunicării copii – părinți pe marginea acestui subiect, vulnerabilitate la «șantajul sentimental» în rândul relațiilor între adolescenți, nerecunoașterea de către unele minore a semnelor care anunță abuzul sexual, în principal în mediul familial – la vârste fragede, statistici îngrijorătoare cu privire la creșterea numărului cazurilor de abuz sexual identificate”, a declarat Cătălina Florea.
Ea a mai precizat că, în urma consilierii psihologice oferite minorelor care apelează la Telefonul copilului, s-a constatat că în aproape jumătate dintre situații a fost ales avortul.
În acest context, organizațiile neguvernamerntale consideră că ar fi necesare programe de educație sexuală pentru tineri, dar și reluarea de către Ministerul Sănătății a Programului național pentru cabinetele de planning familial, de unde tinerii și-ar putea lua gratuit mijloacele contraceptive.
Aproape 850 de fete cu vârste între 11 și 14 ani au rămas însărcinate în perioada ianuarie 2012 – martie 2013, aproape 600 dintre ele alegând să întrerupă sarcina, potrivit datelor oficiale transmise, în urmă cu o săptămână, agenției MEDIAFAX.
Datele citate arată că 16.101 tinere care aveau până în 19 ani au rămas însărcinate în perioada menționată, iar 10.224 dintre ele au făcut întrerupere de sarcină.
Aurelia Alexa, aurelia.alexa@mediafax.ro
