Poliția Română a înregistrat în primul trimestru circa 9.700 de furturi din locuințe, dintre care 40-45% au fost în mediul urban, majoritatea la blocuri, respectiv apartamente și boxe, hoții profitând de ușile neasigurate, însă numărul faptelor nu a crescut față de perioada similară a anului trecut.
„Anul trecut, ca și în primul trimestru al acestui an, furturile din locuinte reprezintă 14% din totalul furturilor sesizate Poliției Române, deci nu sunt atât de însemnate”, a declarat joi într-o conferință de presă comisarul-șef Călin Aurel, director în cadrul Direcției Investigații Criminale, cu ocazia lansării unei campanii de informare și avertizare a cetățenilor, denumită „Nu-ți scăpa casa din ochi!”, derulată împreună cu Groupama Asigurări.
La orașe, hoții acționează în timpul zilei pe parcursul săptămânii de lucru (54,9%), iar în weekend pe timpul nopții (56,3%). În schimb, la sate preferă să dea spargeri noaptea, atât în cursul săptămânii (60,8%), cât și în weekend (60,1%).
Cel mai adesea, hoții fură bani (30%), aparatură electronică, audio/video, calculatoare (21,2%), telefoane mobile (16%), bijuterii (13%), aparate folosite în construcții (10,9%), haine (10,1%), produse alimentare (9%), electrocasnice (8%), băuturi alcoolice (5,6%) și materiale de construcții (5,5%), potrivit unei analize a Poliței efectuate pe 3.000 de cazuri soluționate, prezentată de comisarul-șef Constantin Stroescu, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității.
În cele mai multe cazuri (22,8%) pierderile sunt estimate între 100 și 500 de lei, urmate de cele cu 500-1.000 de lei (15,3%) și doar în 0,7% din cazuri sunt furate bunuri și bani în valoare de peste 50.000 de lei.
Furturile au loc pe fondul ușilor neasigurate sau prin împrietenirea hoților cu proprietarii, pretinzând că sunt de la diverse instituții sau companii de utilități, dar și prin spargerea efectivă a locuinței.
Furturile din locuință înregistrate prin escaladarea obstacolelor, forțarea ușilor sau ferestrelor, folosirea unor chei potrivite sau chiar a celor originale, spargerea zidurilor, acoperișurilor sau podelelor reprezintă 63% din totalul acestora.
Restul sunt comise prin acces liber, adică hoții au profitat de neatenția sau neglijența proprietarilor care au lăsat geamurile sau ușile deschise, au câștigat încrederea locatarilor, împrietenindu-se cu aceștia sau au folosit diverse pretexte pentru a pătrunde în locuință.
Există patru tipologii de hoți, respectiv cel muncitor (care se prezintă ca fiind instalator, electrician, lucrător la deratizare sau utilități), cel oportunist (profită de uși/geamuri lăsate deschise), cel semi-mascat (tipul comun de spărgător prin efracție) și hoțul intelectual (îmbrăcat elegant, cu servietă diplomat, în care are instrumente de spargere).
Hoții sunt în general bărbați (89,4%) cu vârste cuprinse între 14 și 40 de ani, cetățeni români fără ocupație, cu studii genrale. Aceștia provin din familii cu condiții economice precare, dezorganizate, necăsătoriți sau care trăiesc în concubinaj. Majoritatea au antecedente penale sau sunt recidiviști, au domiciliul în localitate sau în cele limitrofe, mai rar fiind cazul infractorilor voiajori.
Campania „Nu-ți scăpa casa din ochi!” se va derula în perioada mai-iulie 2013, în care Poliția va trimite 300.000 de scrisori cetățenilor în cutiile poștale, De asemenea, va distribui 150.000 de broșuri și 5.000 de afișe asociațiilor de proprietari din mediul urban pentru a fi expuse la avizierele blocurilor.
Poliția recomandă cetățenilor să închidă ușile și ferestrele noapte și când sunt plecați de acasa, inclusiv ușa de la balcon. Cei care locuiesc la parter, etajul 1 și ultimul etaj ar trebui să monteze grilaje metalice sau sisteme antiefracție. De asemenea, Poliția sfătuiește cetățenii să monteze două încuietori la ușă pentru o mai bună securizare.
Cei care locuiesc la curte trebuie să aibă în vedere un sistem de iluminare cu senzori de mișcare, sistem video de supraveghere, dar în primul rând un gard înalt care să nu poată fi escaladat.
Totodată, locatarii nu trebuie să permită accesul în locuință celor care vin cu promoții sau care pretind că reprezintă instituții care oferă servicii publice, decât după ce le verifică actele de identitate și documentele de serviciu și numai dacă sunt însoțiți de administratorul blocului.
