Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România prezintă zece argumente împotriva oricărui act normativ referitor la clawback, taxă pusă doar „în cârca” producătorilor de medicamente și despre care autoritățile europene nu au fost informate, a spus președintele APMGR, Dragoș Damian.
„Clawback este o măsură discriminatorie pentru producătorii de medicamente în general. De ce n-ar plăti o astfel de taxă și ceilalți prestatori care furnizează servicii și bunuri (nereglementate) decontate din fondurile CNAS și MS. De ce nu ar plăti clawback și furnizorii de aparatură de laborator pentru cifra de afaceri făcută în România, de ce nu ar plăti și producătorii de cartofi care vând către spitalele din România, pentru că tot banul public se utilizează?”, a spus președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoș Damian.
Potrivit lui Damian, clawback-ul este o măsură disciminatorie pentru agenții economici români, în particular, care sunt suprafiscalizați, ei plătind deja taxe și impozite către statul român, în loc să investească în dezvoltare.
„Este o măsură care lovește nedrept în producătorii de medicamente generice. Este dovedit faptul că utilizarea medicamentelor generice scade costurile în sistemul sanitar. Este o măsură care crește costurile de exploatare și mărește riscul operațional. 10% costurile de creditare ale sistemului sanitar, plus 10% costurile de operare, plus 10% contribuție pe venituri (clawback), egal 30%. Este mult prea mult față de practica de costuri din industrie”, a explicat Dragoș Damian.
În plus, clawback-ul este, în opinia președintelui APMGR, o măsură care „demonetizează”. El a explicat că această contribuție trebuie plătită trimestrial, în timp ce încasările contravalorii medicamentelor se fac la 300 de zile.
„Este o măsură care decapitalizează producătorii autohtoni. Normele capitalului de lucru au ieșit din parametrii practicilor industriei și riscul blocajului de capital este maxim. Este o măsură care accentuează dezechilibrul fluxului de numerar; încasările la 300 de zile, creșterea TVA, impredictibilitatea sau imposibilitatea colectării creanțelor au agravat pe tot parcursul anului cash-flow-ul producătorilor”, a adăugat Damian.
El a mai arătat că acestă taxă va „arunca în aer” costurile în sănătate, pentru că operatorii vor vrea să comercializeze volume mici de medicamente scumpe pentru a compensa contribuția pe venituri prin reducerea cheltuielilor operaționale.
Un alt argument împotriva clawback-ului este, în opinia lui Damian, acela că sunt reduse șansele unor exporturi sistematizate. Contribuția cerută la plată se va regăsi și în prețurile la export, scăzând astfel competitivitatea.
De asemenea, măsura descurajează investițiile în sector, iar schimbarea regulilor în timpul jocului și nevoile de provizionare crează „confuzie în rândul jucătorilor care au investit deja două miliarde de euro”, dar și neîncredere în rândul investitorilor potențiali, a adăugat Damian.
„Claw-back este un sistem prin intermediul căruia toți producătorii de medicamente care desfac produse pe piața românească să dea înapoi cu până la 10% din veniturile realizate în urma vânzării produselor. Măsura este aplicată tuturor producătorilor sau deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, pentru vânzările de medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru cele din Lista medicamentelor compensate, precum și pentru cele care sunt achiziționate de spitale”, a explicat Damian.
Președintele APMGR a mai spus că această măsură trebuia aplicată în cazul producătorilor care au înregistrat creșteri cu 30-40 la sută, pentru că majoritatea producătorilor români de medicamente generice au venituri scăzute și cu 10 la sută.
„S-au făcut venituri, dar ele erau în scădere față de anul precedent tocmai din cauza crizei. Să nu se înțeleagă că nu vrem să plătim. Dacă ni se zice «trebuie să plătiți», avem două variante: nu plătim și dăm în judecată sau plătim și ne asumăm. Dar să știm că acești bani rămân în sistem și taxele sunt aplicate tuturor, indiferent că este vorba despre producători de medicamente, furnizori de aparatură de laborator sau producători de cartofi care vând spitalelor. Taxa pe viciu, clawback și impozitarea pensiilor până la șapte sute de lei merg într-un buget, dar nu știm că revin la sănătate”, a spus președintele APMGR.
Damian cere autorităților să ia în calcul aceste informații și să îi invite la dialog pe producătorii români de generice care pot ajuta la dezvoltarea economiei, acum, din cauza unei piețe naționale de medicamente nereglementate, fiecare orientându-se mai mult spre export.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că este nevoie de un pachet de servicii de bază și de o nouă lege a clawback-ului, care ar putea produce o predictibilitate a consumului de medicamente.
„Vom pregăti o ordonanță de urgență pentru o nouă lege a clawback-ului care va aduce predictibilitate consumului de medicamente”, a spus Duță.
