Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România solicită FMI, CE și BM modificarea taxei clawback, astfel încât să se calculeze în funcție de prețul de producție, nu de raft, și să fie plafonată pentru producătorii de medicamente generice, în majoritate producători locali.
Reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) vor prezenta la întâlnirea cu șeful misiunii FMI în România un document privind necesitatea modificării taxei clawback.
Formula actuală a taxei clawback, întârzierea de aproape un an a decontărilor și metodologia actuală de stabilire a prețurilor creează grave probleme companiilor farmaceutice și pot duce la pierderea a mii de locuri de muncă și chiar la colapsul unor producători locali, se arată într-un document care va fi prezentat de reprezentanții APMGR în cadrul întâlnirii cu șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, și cu reprezentanții Comisiei Europene și Băncii Mondiale.
„Propunerile noastre privind taxa clawback sunt următoarele: folosirea prețului de producție ca bază pentru calcularea taxei, nu a prețului de raft, prelungirea termenului de plată în funcție de termenul actual de decontare al companiilor farmaceutice, plafonarea valorii taxei plătite într-un an de către companiilor de farmaceutice generice și definirea clară a taxei clawback drept o măsură temporară și stabilirea unui orizont de timp maxim în acest sens”, se arată într-un comunicat de presă al APMGR remis, luni, agenției MEDIAFAX.
APMGR precizează că este foarte puțin probabil ca taxa să aducă venituri imediate la bugetul de stat, întrucât companiile farmaceutice o vor contesta în justiție deoarece se aplică nu doar în funcție de prețul de producție, ci la cel de raft, care include costul distribuției, TVA și adaosul aplicat de farmacii.
„În această situație, Guvernul nu va putea să colecteze fonduri din această taxă sau le va colecta mult mai târziu – în ambele situații, finanțarea corespunzătoare a deficitului de buget în 2012 ar fi pusă în pericol”, susțin producătorii de medicamente generice.
APMGR menționează că producătorii de medicamente ar putea fi puși în situația de a reevalua portofoliul de produse din cauza majorării impozitelor, nivelului foarte scăzut al prețurilor reglementate și a unei eventuale evoluții negative a fluxului de numerar.
„Companiile ar ajunge cel mai probabil să elimine produsele mai puțin profitabile – cu un impact negativ major atât asupra bugetului de stat (deoarece se impune folosirea unor medicamente mai scumpe), cât și asupra populației. Acestea ar reevalua și costurile, cu reduceri implicite de personal – acest proces ar putea duce la pierderea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă”, a precizat sursa citată.
APMGR reprezintă companii precum Actavis, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Zentiva, Labormed, Gedeon-Richter, Teva si Biofarm. În total, companiile reprezentate de Asociație asigură 8.000 de locuri de muncă în România.
De asemenea, producătorii de medicamente subliniază faptul că deși FMI a admis că taxa clawback este o măsură temporară, nu există nimic care să indice perioada maximă de valabilitate a acesteia, împiedicând companiile să își stabilească planuri de afaceri pe termen mediu.
Producătorii de medicamente generice din România solicită și adoptarea unor măsuri pentru reducerea arieratelor în contextul în care întârzierile actuale la efectuarea decontărilor, de peste 300 de zile la nivel de producător, creează grave probleme companiilor farmaceutice.
Crearea unui mecanism transparent pentru monitorizarea proceselor de înregistrare a documentelor și flux de numerar la nivel de farmacii și spitale, a unui mecanism de compensare directă între CNAS și producători, reducerea termenelor de plată și stabilirea unui plan de reducere eficientă a acestora la 60 de zile sunt câteva dintre propunerile APMGR.
Totodată, APMGR cere îmbunătățirea capacității instituționale a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale având în vedere că insuficiența resurselor financiare și de personal ale agenției a dus la creșterea numărului cererilor restante la aproximativ 15.000.
APMGR a precizat că schimbarea metodologiei de stabilire a prețurilor și reglementarea reducerilor pentru produsele eliberate pe rețetă este necesară întrucât nu încurajează folosirea medicamentelor generice, cu efecte negative asupra veniturilor la bugetul de stat și asupra economiei în general.
