Producătorii de medicamente generice ar putea fi încurajați să lanseze mai multe produse pe piața din România, dacă sistemul sanitar ar fi finanțat periodic și ar fi scurtate termenele de plată a facturilor, a declarat agenției MEDIAFAX președintele APMGR, Dragoș Damian
„Dacă s-ar asigura o finanțare cât de cât coerentă a sistemului sanitar, orice producător de medicamente generice, ar aduce de trei ori mai multe medicamente în țară”, a explicat Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) și directorul general al companiei farmaceutice Terapia Ranbaxy.
El a adăugat că în prezent producătorii preferă să lanseze pe piață în special medicamente fără prescripție medicală (OTC-uri), precizând că prețul acestor produse s-a majorat anul trecut cu 15%.
„Producătorii de generice în loc să lanseze produse serioase pe care le au la nivel de corporație în restul Europei, aduc pe piața din România în special medicamente fără prescripție, pentru că nu sunt afectați de politica de preț și nici de încasări”, a adăugat Damian.
Astfel, potrivit reprezentantului APMGR, finanțarea este una dintre probleme majore ale sistemului sanitar, termenele de plată ale facturilor ajungând și la 9-10 luni.
„Ceea ce nu funcționează în România este cultura de generic. Pacientul nu este suficient de educat să ceară în farmacie dacă există un echivalent cu aceeași moleculă, dar mai ieftin. Această problemă pleacă de la lipsa unei finanțări coerente. În fiecare lună farmacistul trebuie să știe că îi vine de la Casă (Casa Națională de Asigurări de Sănătate n.r.) o sumă de bani. În acest moment, farmaciile primesc de la Casă rețetele eliberate în urmă cu 9-10 luni și automat vor încerca să vândă pacientului un medicament mai scump, ceea ce e normal, pentru că iau o coplată mai mare”, a adăugat Damian.
El a precizat că prin încurajarea consumului de medicamente generice se pot realiza economii la bugetul de stat și poate fi crescut numărul pacienților care beneficiază de tratament, precum și al zilelor de tratament.
Cu toate acestea, peste 1.500 de medicamente care au prețuri aprobate în România, în catalogul de prețuri, nu sunt comercializate, obligând pacienții să plătească o coplată suplimentară pentru alte medicamentele.
„Problema este că sunt foarte multe produse în România care deși au preț aprobat nu sunt comercializate, pentru că cele mai multe dintre ele au preț foarte mic și nu prezintă interes să fie aduse în piață. Ele induc în eroare sistemul de referențiere, care se raportează la ceea ce se crede că există în piață, însă acesta funcționează greșit dacă nu există aceste produse, ceea ce este contra interesului pacientului”, a arătat Damian.
Guvernul intenționează să revizuie lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit, pentru a diminua numărul acestora și a le înlocui pe cele rămase cu medicamente mai ieftine, potrivit scrisorii de intenție convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internațional (FMI) la finalul evaluării din ianuarie-februarie, document obținut de MEDIAFAX.
„Lista de molecule din România este extrem de generoasă, însă sistemul de rambursare are întotdeauna ca referință cea mai ieftină moleculă dintr-o clasă. Nu trebuie să excludem molecule de pe listă atât timp cât ai un sistem de referință pe clasă terapeutică. (…) Se pot scoate acele produse care nu sunt comercializate și automat referința se schimbă în favoarea pacientului. Este de fapt o problemă de coordonare între activitatea Ministerului și activitatea Casei”, a mai spus Damian.
De asemenea, Damian consideră că pentru încurajarea consumului de generice medicii și farmaciștii ar trebui să beneficieze de anumite facilități și să poată prescrie, respectiv să recomande medicamente după marcă, și nu după moleculă.
„Dacă medicii și farmaciștii dovedesc că din bugetele pe care le au la dispoziție le-au folosit judicios, au prescris și recomandat generice, atunci parte din economia rezultată poate să se întoarcă la medic sau la farmacist. Medicul trebuie să fie lăsat să prescrie mărci de generice. Este o practică utilizată în Cehia, Slovacia, în foarte multe țări, și a creat o cultură generică”, a menționat președintele APMGR.
Dragoș Damian a adăugat Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului ar trebui să colaboreze pentru crearea unui sistem progeneric în România.
„Sunt absolut convins că vor fi date reglementări care nu vor folosi medicamentelor generice până în momentul în care autoritățile vor înțelege că trebuie să lucreze între ele, dar și cu producătorii de medicamente generice care înțeleg cum funcționează regulile”, a afirmat Damian.
Piața farmaceutică din România s-a ridicat anul trecut la 9,62 miliarde de lei, conform datelor firmei de cercetare și studii de piața Cegedim. Potrivit lui Damian, segmentul de generice reprezintă aproximativ 25% din piața de profil.
Principalele companii cu activitate pe segmentul genericelor sunt Antibiotice, Terapia-Ranbaxy, Zentiva, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz, Actavis, Teva și Egis.
