Noul ministru al Sănătății ar trebui să fie un tehnocrat care vine din mediul de afaceri, întrucât sistemul este în degringoladă și chiar are nevoie de patru miliarde de lei pentru a-și plăti datoriile și a merge mai departe, a declarat președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice.
În opinia președintelui Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoș Damian, sistemul sanitar este într-o asemenea degringoladă încât este nevoie de „un jucător în piață tehnocrat, om de afaceri, care să aibă și sprijin politic”.
Un prim pas pe care trebuie să-l facă noul ministru vizează crearea unei Comisii Naționale de Reformă, a mai spus Damian.
„Comisia de guvernare a reformei trebuie formată din minți pragmatice, luminate, nepervertite de analize de televizor, de declarații tragice și de nevoi urgente”, a precizat Dragoș Damian.
Președintele APMGR susține că un alt pas pentru reformă vizează contribuții diferențiate la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
„Contribuția uniformă a angajatului, deși echitabilă, este evident ineficientă, de fapt nemulțumitoare pentru cei care vor să investească mai mulți bani prin sistemul public în propria sănătate. O soluție ar fi diferențierea contribuției opțional, dând la schimb un sistem de carduri diferențiate care să acceseze pachete de servicii tot diferențiate. După modelul «frequent flyer» din transporturile aeriene, de exemplu”, a mai spus președintele APMGR.
O altă măsură imediată recomandată de președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România este privatizarea spitalelor prin metoda MEBO.
„Oricum, extrem de multe spitale sunt privatizate. Ele ar trebui vândute angajaților, așa cum sunt, chiar și pentru bani puțini dacă au datorii, și cumpărătorii să fie lăsați să le administreze singuri. Noii proprietari vor ști să își gestioneze eficient noua proprietate iar sistemul sanitar va scăpa de o mare bătaie de cap, de data asta fără victime colaterale”, a adăugat Damian.
Președintele APMGR a făcut referire și la programul de oncologie care „suferă tot mai mult din lipsa tratamentului”.
„Ar fi bine să existe supraprogramul național de oncologie. Întreaga lume se confruntă cu creșterea nevoilor în oncologie, cu atât mai mult cu cât cancerul poate fi depistat din ce în ce mai precoce și este din ce în ce mai tratabil; se estimează că nevoile de servicii medicale vor crește cu 35% până în 2015 pe segmentul oncologie, și asta doar în UE. De aceea, o soluție ar fi să fie scoasă oncologia din practica pachetului comun al administrării programelor naționale și să fie alocat absolut tot ceea este necesar pentru a se începe obținerea unor rezultate măsurabile”, a mai spus Damian.
În plus, pentru președintele APMGR, reforma Sănătății trebuie să cuprindă și taxa pe fast-food.
„Ideea taxei nu este ceva nou, însă a fost lăsată la păstrare, la mijloc fiind interese comerciale extraordinar de puternice. Ea trebuie introdusă cu orice preț, pentru că asistăm la exterminarea lentă a populației, în special tinere, prin distrucție metabolică. Numai așa ar putea fi salvată de la obezitate populația României”, a continuat Damian.
El a inclus în reforma sanitară strategia medicamentului. „În acest sector, ar fi câteva soluții neabordate la problemele legate de aprovizionarea cu medicamente a populației, despre campaniile guvernamentale de educație pro-generice, ca să nu mai fim victimele manipulării practicate de interese comerciale, despre taxa pe reprezentantul medical, despre includerea unui număr cât mai mare de generice pe lista C2, despre sisteme de marje regresive, în așa fel încât farmacia să fie încurajată să elibereze medicamentul generic, despre modalități de atragere a investițiilor în industrie și modul în care o fac eficient China, India, Rusia, Turcia, unde se concentrează noile platforme tehnologice din domeniu”, a mai spus președintele APMGR, care este și CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy.
Damian a atras atenția supra faptului că în acest moment sistemul sanitar din România chiar are nevoie de patru miliarde de lei, așa cum a spus ministrul demisionar al Sănătății, Ceske Attila, pentru plata datoriilor și pentru a merge mai departe.
Ministrul Cseke Attila a anunțat, în 4 august, că demisionează din funcție, nemulțumit de banii primiți de Ministerul Sănătății la rectificarea bugetară, care s-a discutat fără a i se cere punctul de vedere, și a precizat că în mandatul său a avut mai multe dispute cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.
Cseke Attila declara, în 13 iulie, că bugetul Sănătății are nevoie la rectificarea bugetară de patru miliarde de lei, cele mai mari probleme financiare fiind la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unde sunt necesare trei sferturi din suma totală.
În ciuda poziției acestuia, la rectificarea bugetară au fost alocați Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prin Ministerul Sănătății, doar 341 milioane de lei, pentru plata arieratelor, precum și 1,7 miliarde de lei credite de angajament pentru medicamente compensate și gratuite.
Consiliul Operativ al UDMR Bihor l-a propus oficial în funcția de ministru al Sănătății pe medicul Ritli Ladislau, care este directorul medical al Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX președintele executiv al filialei, Szabo Odon.
Ritli Ladislau a spus că, dacă va fi numit în funcția de ministru al Sănătății, prioritățile sale vor fi continuarea proiectelor începute de Cseke Attila, normalizarea relației dintre minister și CNAS, precum și îmbunătățirea finanțării sistemului sanitar.
