Aplicațiile gratuite pentru Facebook, telefoane și tablete nu au costuri financiare implicite pentru utilizator, dar sunt „plătite” cu informații personale sensibile, de la înclinații politice și religioase la preferințe sexuale, date folosite uneori în mod inadecvat, potrivit unei analize WSJ.
Majoritatea aplicațiilor gratuite solicită și obțin accesul la date sensibile cu caracter personal ale utilizatorului și ale prietenilor săi, chiar dacă aceștia nu și-au dat acordul pentru colectarea informațiilor.
Astfel, datele personale își pot face apariția în locuri neașteptate și în baze de date care nu au nicio legătură cu Facebook sau chiar cu dezvoltatorii aplicațiilor care le-au colectat. De cele mai multe ori, aceste informații sunt folosite pentru a bombarda utilizatorul de internet cu spoturi publicitare atent selectate și personalizate în funcție de preferințele sale.
Aplicațiile de pe telefoane „deștepte”, tablete PC și platforme de socializare precum Facebook au ajuns să înlocuiască în bună măsură software-ul tradițional, cumpărat contra unei sume de bani, fiind „plătite” cu informații personale, ajunse una dintre cele mai de preț mărfuri din economia globală.
Industria publicității pe internet, care generează afaceri de 28 miliarde de dolari pe an, se bazează în mare măsură pe „comportamentul online” al utilizatorilor, care permite crearea de spoturi publicitare puternic personalizate, livrate „la țintă”.
Compania de cercetare de piață Rubinson Partners estimează că „economia aplicațiilor” de pe Facebook și smartphone-uri generează anual venituri de 20 miliarde de dolari.
În urma examinării a 100 dintre cele mai populare aplicații pentru Facebook, Wall Street Journal a constatat că multe dintre acestea accesează informații precum adresele de email, locația curentă și preferințele sexuale nu numai ale utilizatorului direct, ci și ale prietenilor acestuia.
Un serviciu Yahoo care rulează pe platforma Facebook solicită, drept precondiții pentru folosire, accesul la înclinațiile religioase și politice ale utilizatorului. Aplicația pentru Facebook a Skype, cel mai popular serviciu de apeluri video și audio pe internet, cere accesul la fotografiile și datele de naștere ale utilizatorului și ale prietenilor acestuia.
Reprezentanții celor două companii susțin că solicită accesul la aceste informații numai pentru a personaliza serviciile în interesul utilizatorilor, intimitatea fiind asigurată.
Monetizarea volumelor de date cu caracter personal acumulate de companiile de servicii online și dezvoltatorii de aplicații stă la baza afacerilor Facebook, care se pregătește să se listeze, în luna mai, pe bursa Nasdaq din New York, la o valoare de piață inițială estimată la 100 miliarde de dolari.
Facebook impune dezvoltatorilor de aplicații să ceară acordul utilizatorului înainte de accesa datele personale, însă prietenii acestuia nu sunt anunțați că un „app” pe care nu îl folosesc poate accesa informații sensibile.
WSJ a indentificat mai multe cazuri în care dezvoltatorii de aplicații încalcă politicile Facebook, având ca efecte absența unor informații clare privind modul în care vor fi colectate, folosite și transmise datele; facilitatea accesului la aceste informații pentru advertiseri neagreați de Facebook, de cele mai multe ori Google; sau adunarea agresivă, în masă, de informații personale care nu sunt necesare pentru funcționarea aplicației, deși rețeaua de socializare cere explicit creatorilor de app-uri să se rezume la strictul necesar.
„Vrem să ajutăm utilizatorii să ia decizii infomate privind aplicațiile pe care le folosesc. Dezvoltatorii trebuie să accepte politicile noastre atunci când se înregistrează. Dacă găsim aplicații care încalcă politicile noastre – prin sisteme automatizate, verificări interne sau raportări de la utilizatori – luăm măsuri”, se arată într-un comunicat transmis WSJ de Facebook.
Volatilitatea ridicată a afacerilor pe internet este o realitate acceptată de firmele care se aventurează în acest domeniu. O aplicație poate aduna milioane de utilizatori într-un timp foarte scurt, numai pentru a se stinge și a dispărea după câteva săptămâni sau luni. Din acest motiv, unii dezvoltatori de aplicații caută să adune cât mai multă informație în cât mai scurt timp, fără să știe de la început cum vor monetiza aceste resurse.
Până acum câțiva ani, astfel de depozite uriașe și ușor accesibile de date personale nu existau. Apariția lor și ritmul susținut de dezvoltare stau la baza unei dezbateri profunde, la nivel mondial, privind intimitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-o nouă eră caracterizată poate cel mai mult de legătura permanentă a individului cu eterul – o bună parte dintre persoanele de pe Glob sunt însoțite aproape în permanență de aparate care transmit și primesc date în timp real.
Serviciile precum Facebook pot dobândi o cunoaștere profundă a vieții personale, „marfă” de mare valoare pentru companiile de publicitate.
Deși Facebook a implementat în ultimii ani numeroase elemente de avertizare și siguranță privind accesul aplicațiilor la datele personale, o mare parte dintre utilizatori trec cu nepăsare peste aceste filtre. Utilizatorul de computer, apoi cel de internet, bombardat constant cu avertismente și termeni de utilizare, și-a format reflexul de a apăsa rapid „Yes”, „Accept” sau „Next” pentru a ajunge în cât mai scurt timp la conținutul care i-a stârnit interesul.
Totodată, studii citate de WSJ relevă că o mare parte dintre utilizatori nu înțeleg implicațiile avertismentelor, în special dacă acestea sunt formulate în termeni tehnici. De asemenea, o parte dintre cei care înțeleg permisiunile cerute de aplicații nu reușesc să cuprindă modalitățile neașteptate în care ar putea fi folosite datele pe care acceptă să le pună la dispoziția dezvoltatorilor.
Între timp, unii utilizatori au început să fie mult mai atenți la permisiunile cerute de aplicațiile pe care le folosesc, iar dezvoltatorii au început să-și dea seama că aplicațiile lor ar putea eșua dacă nu reușesc să câștige încrederea consumatorilor.
