Aplicarea Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân este subiect de dispută între diferite ONG-uri și inițiative cetățenești, unele dintre acestea dorind rezolvarea problemei prin eutanasiere, iar celelalte militând pentru încurajarea adopțiilor și amânarea soluției radicale.
Legea care a provocat disputa (nr. 258/2013) stabilește, printre altele, un termen de 14 zile lucrătoare în care câinii sunt ținuți în adăposturi, după care, dacă aceștia nu sunt revendicați sau adoptați, pot fi eutanasiați.
Cei interesați de modul în care se va aplica actul normativ au putut să-și exprime punctul de vedere în cadrul unei dezbateri publice, miercuri, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Această instituție a lansat în dezbatere publică, pe 11 octombrie, un proiect de norme metodologice pentru aplicarea legii, cei interesați putând să trimită observații și sugestii pe marginea acestuia.
Printre cei prezenți la întâlnirea de la ANSVSA au fost reprezentanți ai Inițiativei pentru Responsabilitate Civică (IREC), comunității Desprecopii.com, Asociației Mame pentru Mame, Zeromaidanezi.ro, Asociației Pro Civilizație secolul 21, care au militat pentru adoptarea Legii nr. 258/2013, pe care au numit-o „Legea lui Ionuț”, după numele copilului sfâșiat de maidanezi, pe 2 septembrie, în Capitală.
De cealaltă parte, au venit reprezentanți ai unor ONG-uri care militează pentru protecția animalelor, precum Vier Pfoten, Asociația „Cuțu, cuțu”, Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Federația Națională pentru Protecția Animalelor, cărora li s-a alăturat și fostul senator Marius Marinescu, inițiatorul Legii 205/2004 privind protecția animalelor.
Totodată, în jur de 20 de persoane cu pancarte pe care aveau scrise mesaje împotriva eutanasierii au stat în fața sediului ANSVSA, pe parcursul derulării dezbaterii de peste două ore.
Discuția privind proiectul de norme metodologice a fost moderată de președintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, alături de care au mai stat la prezidiu alți reprezentanți ai instituției, precum și deputatul Liviu Harbuz, președintele Colegiului Medicilor Veterinari, Viorel Andronie, și doi reprezentați ai autorităților locale: vicepreședintele Consiliului Județean Neamț Culiță Tărîță și viceprimarul din Râmnicu Vâlcea Eduard Vîrlan. Aceștia din urmă au fost invitați pentru a da exemplu de modele de gestionare a câinilor fără stăpân, după experiența din comunitățile pe care le reprezintă.
Principalele puncte din norme asupra cărora s-au făcut observații au fost: termenul de 14 zile lucrătoare în care câinele luat de pe stradă trebuie ținut în adăpost înainte să poată fi eutanasiat, condițiile în care poată fi făcută adopția, accesul în adăposturi, participarea reprezentanților ONG-urilor și a unui medic veterinar la acțiunile de capturare a câinilor.
Mai mulți participanți la dezbatere, din ambele „tabere”, au cerut ca atât registrul câinilor cu stăpân, cât și registrul câinilor fără stăpân, să fie publice și disponibile online, pentru ca oricine să poată verifica dacă un animal a fost abandonat și cui îi aparține.
Susținătorii adopțiilor au arătat că termenul de 14 zile poate fi insuficient, pentru o adopție internațională fiind necesară cel puțin o lună. Și vicepreședintele Consiliului Județean Neamț a spus că ar trebui ca acest termen să fie de cel puțin 30 de zile, în timp ce viceprimarul din Râmnicu Vâlcea a arătat că municipalitatea pe care o reprezintă a amenajat, pe lângă adăpost, un spațiu suplimentar pentru adopții, unde câinii sunt ținuți mai mult dacă urmează să fie adoptați din străinătate.
„Nu mi se pare normal ca un câine să fie ținut mai mult de 14 zile pe bani publici când bătrâni mor de foame, iar alocația copiilor e 42 de lei”, a spus în schimb o altă participantă la dezbatere, Alina Dinicu, care s-a recomandat drept „cetățean responsabil” ce face parte din IREC.
Conform amendamentelor propuse la proiectul de norme, IREC se opune adopțiilor „la distanță” (ce presupun menținerea câinelui în adăpost pe banii adoptatorului, n.r.), argumentând că nu este loc în adăposturile publice nici pentru 1 la sută din câinii de pe străzi, iar adopțiile la distanță vor bloca activitatea adăposturilor.
La rândul ei, Alina Predescu, din partea Desprecopii.com, a spus că nu este de acord să se cheltuiască din banii cetățenilor pentru panouri stradale ce promovează adopțiile.
„Nici mie nu-mi convine să se omoare câinii pe banii mei. Dacă am fi întrebați toți ce vrem să facem cu banii noștri n-am mai plăti nici impozit”, a spus în schimb Codruț Feher, de la Alianța pentru Combaterea Abuzurilor.
Acesta, dar și alți reprezentanți ai ONG-urilor care se ocupă de protecția animalelor, a spus că ar trebui ca adopțiile să se poată face și în weekend.
Dacă potrivit proiectului de norme, cei care adoptă minimum trei câini, trebuie să aibă acordul vecinilor, prin vecini înțelegându-se cei cu care adoptatorul are cel puțin un perete comun, IREC consideră această formulare „restrictivă”, cerând ca vecinii să fie definiți drept „proprietarii sau chiriașii spațiilor locative dintr-un bloc de locuințe sau aceia care locuiesc în imediata apropiere a spațiului locativ în care urmează să fie adăpostiți câinii”.
În ceea ce privește accesul în adăposturile municipalității, cei din ONG-urile pentru protecția animalelor au cerut să li se permită să viziteze aceste spații, să fotografieze și să filmeze. „M-am dus la Pallady să fac poze la câini pentru adopții internaționale. Au chemat Poliția, care mi-a șters pozele și am fost amendată”, a spus Roxana Achim, voluntar, adăugând că „e o mizerie cruntă acolo” și și-ar dori acces în adăposturile primăriri inclusiv să facă curat pe timpul și banii ei.
„Acum o lună am fost cu Parchetul la Pallady, în control. Am găsit inclusiv vaccin antirabic expirat de doi ani. Nu știu dacă a pățit cineva ceva”, a spus și Kuki Bărbuceanu, coordonator de proiecte în cadrul Vier Pfoten.
Pe de altă parte, observațiile IREC la proiectul de norme metodologice includ și ca singurele vizite în adăposturi să se facă în scopul adopției, pentru că o „defilare continuă poate provoca stări de tensiune atât personalului, cât și câinilor” și, în plus, „există riscul fabricării unor probe false de otrăvire a câinilor”.
Un alt aspect disputat este posibilitatea ca ONG-urile pentru protecția animalelor să participe la acțiunile de capturare a câinilor, prevăzută în proiectul de norme.
O reprezentantă a Asociației Mame pentru Mame a arătat că aceste ONG-uri obișnuiesc să anunțe iubitorii de animale din comunitatea în care urmează să vină hingherii pentru a adăposti câinii în casă, dar și să împiedice buna desfășurare a acțiunii de capturare.
Totodată, IREC se opune prezenței unui medic veterinar la acțiunile de capturare, argumentând că „angajarea de medici veterinari ridică costurile capturării” și că n-au unde să găsească administrațiile locale atâția medici veterinari.
În schimb, reprezentantul Alianței pentru Combaterea Abuzurilor a arătat că este necesară prezența medicului, întrucât capturarea poate presupune tranchilizarea câinelui, cu substanțe ce pot fi folosite și ca stupefiante.
Kuki Bărbuceanu a mai propus ca la eutanasiere să poată asista și un medic veterinar colaborator al unui ONG pentru protecția animalelor, ca „să nu existe suspiciuni că se omoară câinii cu bâta”.
Deputatul Liviu Harbuz a precizat, la finalul dezbaterii, că va exista o listă cu aproximativ 100 de medici veterinari, propuși de Colegiul Medicilor Veterinari, din care ONG-urile vor putea desemna reprezentanți care să asiste la eutanasiere.
Eutanasierea se face prin injecție cu barbiturice, fiind excluse metodele fizice, a precizat președintele Colegiului Medicilor Veterinari, Viorel Andronie.
Totodată, președintele ANSVSA a spus că, la expirarea termenului de 14 zile lucrătoare, fiecare câine care nu a fost revendicat sau adoptat va fi „luat în discuție” și va putea fi eutanasiat, „prin decizie individuală”.
Decizia de eutanasiere a câinilor care nu au fost revendicați, adoptați direct sau la distanță sau menținuți în adăpost, după expirarea termenului de 14 zile lucrătoare de la cazarea acestora, va fi emisă prin completarea de catre împuternicitul primarului a unui formular, prevede proiectul de norme metodologice.
„Încurajăm consiliile locale să păstreze câinii pe toată durata vieții, dacă există buget. Dar cel mai mult încurajăm adopțiile”, a spus Mănăstireanu.
Proiectul de norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 258/2013 va fi adoptat prin hotărâre de Guvern, urmând să fie finalizat și înaintat Executivului spre sfârșitul lunii noiembrie, potrivit reprezentanților ANSVSA.
Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro
