Apelul unei viitoare mame, disperată că nu știe în ce condiții va naște



Apelul unei viitoare mame, disperată că nu știe în ce condiții va naște
Apelul unei viitoare mame, disperată că nu știe în ce condiții va naște

O tânără din municipiul Suceava, însărcinată în luna a noua, ne-a transmis un mesaj, strigându-și disperarea că urmează să nască într-o lume în care dictează nesiguranța și spaima generate de pandemia de coronavirus, Spitalul „Sfântul Ioan cel Nou” fiind în centrul problemei: “M-am gândit să scriu câteva rânduri pentru că mă simt datoare pentru viața ce o port în pântece. Vreau să știu că am făcut măcar minimul din ce puteam să fac pentru ca acest copil ce urmează să îl nasc peste o săptămână (sau cine știe, poate câteva ore) să se nască în siguranță, în niște condiții decente. Am avut un început de sarcină cu multe greutăți, riscuri și recomandări de avort din partea medicilor. Am decis să păstrez sarcina și să îmi asum până la capăt darul de la Dumnezeu. Astăzi, cum nu credeam că mai este posibil, am trecut cu bine de cea mai mare parte din riscuri și ne lovim de o problemă de neimaginat, nu avem un loc sigur și protejat unde să putem să dăm viață celui mai curajos prunc, primul nostru prunc.
Îmi vine să strig după ajutor, să atrag atenția asupra acestei probleme, însă acum toți sunt ocupați cu alte griji. Toate instituțiile statului se concentrează cum să organizeze spitalele pentru COVID-19. Deosebit de important, nimic de zis, de o importanță existențială aș putea spune, însă VĂ ROG, nu uitați că viața merge înainte și noi mămicile nu putem pune pe stop derularea sarcinii până la încetarea acestui fenomen. Toată lumea trebuie pusă la adăpost de acest nenorocit de virus, dar oare mamele trebuie lăsate de izbeliște să nască pe unde apucă? Nu este normal și cât se poate de firesc oare să avem grijă de generațiile viitoare, mai ales în contextul acesta în care mor atâția oameni?
M-aș simți, vă spun sincer, de un milion de ori mai în siguranță să nasc acasă, aici unde mi-am petrecut ultimele 2 săptămâni, având contact cu lumea de afară doar prin soțul meu. Dar cum aș putea eu face asta, când acea micuță și firavă ființă trebuie controlată din cap până în picioare după ce vine pe lume. Am nevoie să nasc într-un loc sigur, cu medicii care m-au supravegheat pe parcursul sarcinii și care știu cum să intervină în caz de orice eventualitate. Poate cer prea mult, dar gândiți-vă că toată drama asta cu Covid-19 se va termina, într-o bună zi va lua sfârșit, și atunci copiii noștri vor lua locul celor ce nu mai sunt și ne vor însenina zilele. Vă rog, să nu rămânem și fără bătrâni, și fără copii…
Vă rog, în numele tuturor femeilor ce așteaptă un copil, să găsiți soluții reale și sigure pentru Maternitatea din Suceava!!!!! Dacă într-o oră corpul meu mă anunță că urmează să dau naștere, vă spun cu sinceritate, că nu știu ce urmează să fac… eu nu știu unde voi naște și dacă este cineva care să mă asiste la naștere, cineva sănătos și responsabil.
Eu m-am protejat, am avut grijă de mine și de bebelușul meu, dar vedeți bine, oamenii reacționează în virtutea ignoranței, a egoismului, a iresponsabilității. În acest moment suntem lipsite de apărare, suntem vulnerabile, vă rugăm să vă plecați atenția și asupra noastră. Copiii noștri vă vor fi recunoscători…
O mamă îngrijorată…”



Recomandări

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”
„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”

Cockteil…cu amor, umor și poezie. România eternă