Apariția și creșterea numărului de cazuri de afecțiuni respiratorii cu germeni multirezistenți la copii provoacă îngrijorare în rândul medicilor pediatri de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Medicul-șef al secției Pediatrie, conf. univ. dr. Elena Tătăranu, a declarat că, dacă în urmă cu câțiva ani, la copii nu existau cazuri de pleurezii grave, abcese și supurații la nivel bronho-pulmonar, produse de germeni cu rezistență multiplă la antibiotice, din 2023 au început să apară.
Medicul a arătat că în anul 2024 a fost „un adevărat boom” al unor astfel de cazuri, în 2024 au scăzut, iar din 2025 s-a înregistrat o nouă creștere semnificativă. „Anul trecut am avut cazuri grave de supurații bronho-pulmonare, cu spitalizare lungă, de 4-6 săptămâni, la copii cu vârsta de până un an”, a specificat conf. univ. dr. Elena Tătăranu. Ea a explicat că, la un astfel de caz, este extrem de dificil de stabilit agentul etiologic, respectiv bacteria care produce boala, pentru că de regulă copilul ajunge la spital după o cură de antibiotice la domiciliu și în culturi nu mai apare nimic. Intervenția medicală este dificilă – „stai și tremuri lângă pacient”, spune medicul.
Explicația pentru această situație o reprezintă folosirea excesivă a antibioticelor la copii, implicit prescrierea acestora cu prea multă lejeritate de către medici, precum și absența unor protocoale extrem de clare în acest sens.
- România este în top la consumul de antibiotice la nivel european
De altfel, raportul epidemiologic al Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, publicat în 18 noiembrie 2025, referitor la consumul de antimicrobiene în statele Uniunii Europene (UE) și din Spațiul Economic European (SEE), disponibil aici, plasează România pe locul 2, după Malta, în ceea ce privește consumul total (sectoarele comunitar și spitalicesc combinate) de antibacteriene pentru uz sistemic (foto 1), dar în scădere față de 2021-2023.
La consumul comunitar, România ocupă tot locul 2, de data aceasta după Franța (foto 2), cu tendință de scădere, în schimb stă mult mai bine în ceea ce privește consumul de antibacteriene pentru uz sistemic în sectorul spitalicesc (foto 3), unde se situează pe locul 14, pe primele locuri fiind Cehia, Lituania, Malta, Croația și Grecia, dar trendul este de creștere.
Concluzia raportului este că aceste creșteri ale consumului relativ de grupuri antimicrobiene specifice cu spectre mai largi de activitate și antimicrobiene de ultimă linie „arată o schimbare continuă către un consum crescut de antimicrobiene care ar trebui restricționate pentru tratamentul infecțiilor confirmate sau suspectate cauzate de organisme multirezistente”. De asemenea, specialiștii subliniază că „în timp ce toate utilizările antimicrobiene exercită o presiune ecologică asupra bacteriilor și contribuie la apariția și selecția bacteriilor rezistente, utilizarea excesivă a antimicrobienelor cu spectru larg și de ultimă linie este deosebit de îngrijorătoare, deoarece promovează proliferarea organismelor multirezistente, în special în contexte cu practici inadecvate de prevenire și control al infecțiilor”.
Dr. Tătăranu consideră că un prim pas în reducerea consumului de antibiotice la copii a fost făcut prin obligativitatea eliberării acestora în farmacii numai pe bază de rețetă, dar crede că sunt necesare campanii de informare asupra riscurilor derulate la nivel național, cu adresabilitate atât către populație, cât și către medici, în special către medicii de familie, precum și elaborarea unor protocoale ferme referitoare la prescrierea și administrarea de antibiotice la copii.
Secția Pediatrie a Spitalului Clinic de Urgență Suceava tratează lunar 200-250 de copii, cu un vârf de până la 300 de pacienți, în lunile de iarnă. Categoria de vârstă cea mai frecvent spitalizată este 0-4 ani, iar din punct de vedere al patologiilor, cele mai frecvente sunt afecțiunile respiratorii și cele digestive. Secția are 72 de locuri, de care se ocupă 8 medici pediatri și 23 de asistenți medicali.
