Organizația APADOR-CH solicită Guvernului și Parlamentului să aibă în vedere obligațiile asumate de România prin tratate internaționale cu privire la drepturile omului, și nu doar necesitățile dictate de siguranța națională, în contextul discuțiilor privind interceptarea cartelelor pre-plătite.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu ar trebui să se situeze în afara cadrului instituțional specific statului de drept, spune APADOR-CH, referindu-se la declarația premierului Victor Ponta, care a spus, joi, că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor preplătite a fost decisă de CSAT în luna august a anului trecut.
„Deciziile CSAT nu au puteri superioare legilor sau convențiilor internaționale care garantează drepturile omului. În plus, acestea sunt documente secrete, iar în măsura în care stabilesc obligații pentru cetățeni, ar trebui să devină publice și doar din acel moment să producă efecte juridice”, mai spune APADOR-CH, arătând că, în lipsa oricăror acuzații sau suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de către cetățeni, colectarea datelor personale ale acestora este o măsură care ar putea afecta dreptul la viață privată.
Asociația mai spune că, și în situația în care colectarea datelor este absolut necesară într-o societate democratică, o astfel de restrângere a dreptului la viață privată ar trebui să fie însoțită de garanții cu privire la ce se întâmplă ulterior cu datele colectate.
În acest sens APADOR-CH semnalează faptul că în ianuarie 2013 CEDO s-a pronunțat în cauza Bucur și Toma c. României reținând că legea siguranței naționale nu conține nicio garanție împotriva arbitrariului efectuării înregistrărilor, lipsind și garanția că informațiile obținute în urma unei supravegheri secrete sunt distruse, din oficiu, imediat ce nu mai sunt necesare scopului legal pentru care au fost culese. Prin lipsa acestor garanții este încălcat dreptul la viață privată. De asemenea, Curtea a reținut că nu există prevederi legale care să asigure un control al persoanei supravegheate asupra datelor și informațiilor pe care un serviciu secret le culege și le stochează cu privire la aceasta.
În plus, APADOR-CH menționează că inițiative similare din alte țări europene au fost deja criticate de Comisia Europeană și de Consiliul Europei și că este necesar ca orice acte normative ce pot afecta drepturile cetățenești să fie supuse consultării publice și dezbaterii parlamentare.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor pre-plătite a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în luna august a anului trecut, în mandatul de președinte interimar al lui Crin Antonescu, după atentatul terorist din Bulgaria. El a precizat că nu este vorba de o operațiune de interceptare, ci de înregistrare.
„Este o decizie adoptată în luna august a anului trecut de către CSAT și, de atunci, am progresat în ceea ce privește procedurile de implementare, pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-plătite și evident că nu poți să retroactivezi. Nu doar că o susțin, eram în CSAT, dacă nu mă înșel era în perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, domnia sa era președinte interimar, eu eram prim-ministru, erau toți miniștrii acolo, și a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite”, a spus Ponta.
Presa a relatat că deputatul PSD Sebastian Ghiță vrea să depună o inițiativă legislativă care să permită posibilitatea interceptării cartelelor telefonice pre-plătite de către serviciile secrete.
Proiectul prevede că, atunci când o persoană va cumpăra o cartelă pre-platită, va trebui să prezinte codul numeric personal și, dacă ulterior un judecător va decide interceptarea numărului telefonic asociat acestei cartele, serviciile secrete vor avea posibilitatea de a identifica deținătorul acestei cartele.
