A fi un as în domeniul parfumeriei, capabil să imagineze și să conceapă noi parfumuri, este o chestiune rezervată experților, „care ține exclusiv de antrenament”, consideră mai mulți cercetători în științe neuronale, în opinia cărora acest talent „nu este înnăscut”.
„Pentru a fi ceea ce se cheamă un «nas», trebuie să te antrenezi, să compui game, așa cum se compune muzica la pian”, a declarat Jean-Pierre Royet, cercetător la Centrul național pentru cercetări științifice (CNRS) și la Universitatea Claude Bernard din Lyon.
„A fi un «nas» nu e o calitate înnăscută, e doar o chestiune de antrenament”, ne asigură același cercetător, autorul unui studiu ce a fost publicat, marți, în revista specializată americană Human Brain Mapping.
Fiecare dintre noi este capabil să își „vadă” în gând propriul apartament și să se „plimbe” virtual în acesta sau să fredoneze doar din când în când o anumită bucată muzicală care îi place. Însă nu orice poate să îți amintească mirosul pâinii coapte – sau cel al smochinelor – atât de bine, încât să simtă efectiv acel miros.
Imagistica mintală olfactivă reprezintă un exercițiu mult mai dificil decât imagistica mintală vizuală sau auditivă, iar cei mai mulți dintre oameni spun că nu posedă această capacitate. Totuși, parfumierii, acei experți obișnuiți să simtă, să evalueze și să creeze substanțe cu mirosuri noi, susțin că sunt capabili să simtă un anumit miros în absența acestuia.
Oamenii de știință au dorit să verifice acest lucru cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (IRMf) cu ajutorul unor teste la care au participat 14 „nasuri” și mai mulți studenți la școala de parfumerie din Versailles (ISIPCA).
Numărul acestor „nasuri”, parfumieri profesioniști, nu trece de 500 pe plan mondial, iar în Franța și în Elveția există circa 120 de astfel de specialiști.
Testele de imagistică cerebrală au relevat pentru prima oară că anumite regiuni asemănătoare se activează în creier în timp ce oamenii percep și își imaginează mirosuri, iar această activare depinde de nivelul de antrenament și expertizare de care dispune fiecare persoană.
Studenții de la școala de parfumerie din Versailles își compun gamele olfactive pe baza a circa 300 de substanțe, asemănătoare celor folosite în timpul acestui test.
În timpul experimentului, participanții au trebuit să își imagineze mirosul substanțelor ale căror denumiri chimice apăreau pe un ecran.
Imagistica mintală olfactivă a activat în ambele grupuri cortexul olfactiv primar (cortex piriform), o zonă cerebrală stimulată în mod obișnuit de percepția unui miros real.
Parfumierii au fost capabili să își imagineze mirosurile mult mai repede, uneori aproape instantaneu, în timp ce studenții au întâmpinat anumite dificultăți și trebuiau să se concentreze mai mult.
„Ei răspund mai repede. Au o eficiență mai bună și sunt mai bine conectați”, a rezumat Jean-Pierre Royet.
Ei pot să compare și să combine mirosurile, mintal, cu scopul de a crea parfumuri noi. Acest fapt subliniază extraordinara capacitate a creierului uman de a se adapta și de a se reorganiza grație experiențelor acumulate.
