Președintele Senatului Crin Antonescu a declarat, la Reuniunea diplomației, că România trebuie să intensifice relațiile cu țările din vecinătatea estică, să se adapteze la schimbările din Orientul Mijlociu, Africa și să continue demersurile pentru obținerea unui mandat în Consiliul de Securitate ONU
El a menționat că aceste obiective se adaugă parteneriatelor cu statele membre NATO și UE.
„Orientul Mijlociu și Africa sunt lumi în profundă schimbare în care România trebuie să se orienteze rapid, reînnoind legături vechi și creând altele noi. Schimbările care au loc în multe țări din Orientul Mijlociu și Africa antrenează exigențe noi nu numai pe plan social, ci și în ceea ce privește modernizarea economiei, deschiderea și integrarea piețelor, refacerea sistemului educațional, reconstrucția instituțională. Toate acestea se traduc, la nivelul relațiilor cu România, prin noi oportunități pentru țara noastră”, a arătat Antonescu.
El a menționat că, pentru România, potențialul reprezentat de aceste țări se ridică încă deasupra realității raporturilor bilaterale și acest lucru trebuie schimbat, Antonescu subliniind că este momentul ca România să valorifice și să consolideze capitalul de încredere câștigat în regiune de-a lungul timpului.
„România trebuie să participe activ la soluționarea unor probleme aflate pe agenda internațională din anumite zone ale lumii, puse, contraproductiv, de diplomația noastră în trecut, din varii motive, între paranteze”, a declarat Antonescu, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.
Potrivit lui Crin Antonescu, România trebuie să-și redefinească un proiect național în materie de politică externă, care să întrunească un acord cât mai larg la nivel politic și să dea României oportunitatea de a se afirma în lume ca un actor activ și angajat.
„Diplomația românească nu-și poate îndeplini cu succes misiunea ce-i revine adoptând doar o strategie reactivă în siajul evenimentelor. Ea are datoria să promoveze strategii pro-active diferențiate în funcție de priorități, probleme și zone de interes”, a declarat Antonescu.
Potrivit acestuia, politica externă a României nu trebuie să privilegieze numai anumite mize și parteneriate.
„Diplomația românească este în măsură să desfășoare acțiuni și să lanseze inițiative multidirecționale, valorificând oportunități existente, creând noi oportunități, reactivând relații care au funcționat pe plan bilateral cu bune rezultate până la un punct, dar care au înregistrat în ultimul timp cote diminuate”, a ținut să precizeze Antonescu.
El a explicat că o majoritate politică stabilă, de 70 la sută, permite actualei formule de putere de la București să abordeze cu mai mult curaj problemele interne și internaționale.
Antonescu a mai spus că România a depășit momentele dificile ale crizei economice care puteau provoca derapaje periculoase, iar datele macroeconomice recente justifică încrederea că România se va înscrie pe un trend ascendent și că poate avea o voce mai puternică în concertul țărilor europene și nu numai.
Președintele Senatului a arătat că diplomația românească trebuie să fructifice această conjunctură favorabilă și să acționeze cu responsabilitate și curaj, pentru ca imaginea României în plan extern, atât în raport cu partenerii, cât și cu cei care au poziții diferite, să fie una pe măsură.
El le-a cerut participanților la reuniune să le spună „răspicat” oficialilor din țările unde reprezentă statul român că România este un partener loial și corect, care crede în extindere și deschidere globală, dar care în același timp este hotărât să aibă grijă de cetățenii săi, oriunde s-ar afla ei.
„În acest sens, pornind de la permanenta preocupare față de situația românilor din afara granițelor, în afară de parteneriatele cu statele membre NATO și UE, România are ca obiectiv menținerea, extinderea și intensificarea relațiilor cu țările din vecinătatea estică (…)”, a declarat Crin Antonescu.
Acesta a mai afirmat că, în ceea ce privește extinderea și intensificarea relațiilor cu țările din vecinătatea estică, România acordă o atenție deosebită consolidării Parteneriatului special cu Republica Moldova și promovării active a proceselor de apropiere a R. Moldova de UE, continuării eforturilor de dezvoltare a relației bilaterale, cu atenție deosebită asupra proiectelor de interconectare energetică și transport și reglementarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale și suveranității R. Moldova.
„În opinia mea, este nevoie de o mai mare și mai activă implicare a statului român în raport cu românii din afara granițelor”, a spus Crin Antonescu, care a subliniat că trebuie aplicată strategia MAE privind acțiunile specifice pe care România le poate angaja, prin intermediul misiunilor diplomatice și consulare, în vederea stimulării participării comunităților românești din străinătate la proiectul «O singură Românie», o Românie modernă, proiect în cadrul căruia românii din străinătate reprezintă un vector important al acțiunii de remodelare a societății românești”, a arătat senatorul.
El a mai afirmat că, în primul rând, România se definește în lume prin acordurile la care este parte, ca membru al UE și NATO, acesta referindu-se și la parteneriatul strategic cu SUA.
Antonescu a arătat că, în cadrul NATO și UE, România dezvoltă o serie de parteneriate cu accent pe securitate, menite să consolideze cele două organizații și să contribuie la promovarea interesului național. El a dat ca exemplu cooperarea specială a României cu Polonia și, respectiv, Turcia, care urmărește în fapt să consolideze rolul României de pivot la Marea Neagră.
Potrivit afirmațiilor sale, ca membru al Uniunii Europene, România are în vedere mai multe obiective și direcții de acțiune: o contribuție importantă la construirea bugetului UE pentru următorul exercițiu financiar precum și la întărirea Uniunii Economice și Monetare la nivelul UE și obținerea statutului de beneficiar net al finanțărilor, în special al celor pentru coeziune și politica agricolă comună.
Alte obiective enumerate de președintele Senatului au fost: asigurarea liberei circulații a forței de muncă, prin încheierea procesului de aderare la Spațiul Schengen, dezvoltarea strategiilor pentru Regiunea Dunăre-Marea Neagră, realizarea obiectivelor Mecanismului de Cooperare și Verificare, prin susținerea procesului de extindere a UE, dezvoltarea relațiilor bilaterale cu statele Europei Centrale și Occidentale, fără a diminua atenția acordată partenerilor tradiționali ori strategici ai României.
