Antonescu: E absurd să trimiți în penal, pe conflict de interese, pe cel care și-a angajat nevasta

Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, miercuri, la RRA, că modificarea Codului penal trebuia realizată „deschis” și asumată public, inclusiv de ministrul Justiției, el susținând totodată că „este absurd să trimiți în penal pe cineva pentru că la cabinetul parlamentar și-a angajat nevasta”.Antonescu a catalogat drept „cu totul nefericită” derularea evenimentelor și „maniera destul de neclară în care s-au pregătit și s-au introdus pe ordinea de zi” a Camerei Deputaților o serie de proiecte de lege. În ceea ce privește modificarea Codului penal și efectele asupra reglementării conflictului de interese în cazul parlamentarilor, Antonescu a susținut că aceste modificări ar fi trebuit realizate „la vedere” și asumat. „Eu cred că dacă dorim să modificăm niște legi, dacă dorim să ne luptăm cu niște lucruri care sunt absurde sau nepotrivite, trebuie să o facem cât se poate de deschis, adică asumând-o foarte clar, în frunte cu ministrul Justiției, la nivelul cel mai vizibil și cel mai înalt și spus: noi considerăm că este absurd să trimiți în penal pe cineva pentru că la cabinetul parlamentar și-a angajat nevasta. Am dat așa un exemplu doar de înțeles. Deci nu vorbim aici nici de mare corupție, nici de conflictul real de interese, acela cum este definit și cum rămâne în vigoare definit de legea pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care rămâne în vigoare și spune că se aplică tuturor, incluzându-i și pe demnitari și pe legea ANI, legea incompatibilităților, pe care în continuare neschimbat și neatins de modificările de ieri, descrie conflictul de interese”, a declarat Antonescu. El a precizat că a înțeles faptul că prin modificările aduse la Codul penal anumite forme ale conflictului de interese nu mai ajung în zona penală, ci rămân în cea administrativă. „Ne-am adâncit într-o situație destul de gravă, în țara asta se vorbește de ani buni în mod neconstituțional și nedemocratic despre procurori ca fiind justiția, exclusiv, despre oameni care dacă au fost cercetați ca despre oameni vinovați și despre parlamentari și politicieni în general, desigur cu excepția președintelui, ca despre niște infractori încă nedovediți, toți (…) Parlamentul deja a ajuns să fie văzut ca un loc rău famat, asta este o nebunie”, a mai spus . Liderul PNL a subliniat că vina pentru această imagine a parlamentarilor apaține politicienilor, respectiv parlamentarilor. Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen.De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.Conform raportului, obținut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus și adoptat de Comisia juridică, președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat”.Conform raportului, la ședința comisiei au fost prezenți 22 de deputați, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abțineri.Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” și 4 abțineri.Camera Deputaților este forul decizional la acest proiect.Totodată, Camera Deputaților a aprobat, marți, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” și 6 abțineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție pe durată maximă”. Același articol stabilește, la alineatul 2, că aceste dispoziții nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.Articolul a fost modificat de Camera Deputaților, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.) și care îndeplinește un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea dreptului de a ocupa funcția publică de care s-a folosit la săvârșirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârșirii faptei”.Și alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională”.