Anti-pensionariada electorală

Statisticile de ultimă oră ale Institutului Național relevă că populația României îmbătrânește, din moment ce avem cu 41.000 de tineri mai puțini și cu 5.400 mai mulți bătrâni. În acest context, președintele Traian Băsescu refuză să promulge o lege vizând majorarea pensiilor în absența unei fundamentări raționale a resurselor financiare pentru susținerea acestui efort bugetar. Partidele ce au propus ori susținut actul normativ reacționează vehement, anunțând apocaliptic că șeful statului este împotriva acestei categorii sociale mereu defavorizate, de la o guvernare la alta. E firesc deci ca toată lumea să se-ntrebe cine are dreptate și ce se ascunde în spatele realităților expuse mai sus. Din punctul meu de vedere, poziția președintelui poate fi înțeleasă ca o anti-pensionariadă electorală. E o reacție, practic, împotriva unei minciuni electorale promovate de PSD, partidul din opoziție care se află, de facto, la putere, la care s-a raliat insignifiantul PC și care a fost asumată din poziție de drepți de guvernul-marionetă al lui Tăriceanu, adică cel în care șef este Viorel Hrebenciuc, după cum deja toată lumea a aflat. Deși invocați în dezbaterea pe această problemă, a majorării pensiilor, pensionarii nu au decât rolul secundar de viitori votanți ai acestor partide aflate, de ceva vreme încoace, în evidentă disperare electorală. Așa cum s-a mai întâmplat și în trecut, ei sunt folosiți ca arcan de acumulat procente, în pragul seriei de alegeri ce va începe cu europarlamentarele din toamnă. La fel cum s-a întâmplat și în trecut, mizând pe cultura lor de dependență față de pensia de stat, partidele care nu văd în pensionari decât carne de tun în bătălia electorală vin acum să-i prostească, din nou, în față. Ceea ce înseamnă, simplu, o pensionariadă electorală. Adică ceea ce, iarăși simplu, încearcă să respingă președintele. Căci nu grija față de situația pensionarilor este motivul pentru care PSD, PNL ori PC se dau de ceasul morții, ci grija propriilor procente, aflate într-o accentuată scădere, după cum atestă mai toate sondajele. În aceste condiții, cel mai facil truc electoral la care pot apela aceste organizații este momirea pensionarilor, cât să le agațe voturile. Adică, așa cum explica, doct, ministrul de Finanțe, până prin 2009, moment în care seria alegerilor se va fi terminat, ca și resursele alocate de la buget pentru actuala propunere de mărire a pensiilor. Or, ceea ce vrea să spună președintele, prin refuzul său de a da gir acestei propuneri, este că o lege nu poate fi promulgată numai pentru perioada electorală – asta ar constitui o minciună sfruntată – și nici în absența unei garanții că poate fi aplicată. În cazul de față, o garanție financiară. Ce se vede, așadar, în momentul de față, este că pesediștii și aliații lor au eșuat din nou în minciună, câtă vreme pensionariada pe care-au pus-o la cale a fost întoarsă împotriva lor. Și îi va lovi, la fel ca referendumul pentru demiterea președintelui, drept în moalele procentelor care le-au mai rămas.