Afacere

Animalele i-au adus miliarde



Camelia și Vasile Pleșca
Camelia și Vasile Pleșca

Multe visuri din copilărie nu devin realitate. Ne dorim să ajungem „cineva”, să avem putere, bani, prieteni, dar, în final, destinul alege pentru noi. Uneori mai bine, alteori mai rău.
Este și cazul lui Vasile Pleșca, din Roșcani (suburbie a orașului Liteni), care și-a dorit de mic copil să devină fotbalist, dar, în final, a devenit zootehnist. După 14 ani de implicare în afacerea cu carne, tânărul întreprinzător se declară mulțumit.
Din armată, direct în abator
Vasile Pleșca s-a născut într-o familie numeroasă (opt frați), unde munca era la loc de cinste. Creșterea animalelor era o ocupație de bază a părinților săi.
A urmat Liceul Agro – Industrial din Rădăuți, după care a plecat în armată. La întoarcere din armată, avea două opțiuni: să rămână acasă și să spere că cineva va remarca cât de bine știe să „joace” balonul rotund sau să se angajeze la un abator, unde mai lucrau alți trei frați de-ai săi (actualul Kosarom – punct de lucru Pașcani).
După nici trei zile de la eliberarea din cătănie, Vasile a fost primit ca muncitor necalificat la abatorul din Pașcani, unde șase luni a lucrat de probă, după care a fost angajat.
În acea unitate de industrie a cărnii, Vasile Pleșca a învățat meserie, a prins experiență, ocupând mai multe funcții.
„Acolo m-am specializat în industria cărnii și în desfacere de produse de carne, iar, mai apoi, am făcut și Facultatea de Zootehnie și Medicină Veterinară, pentru a acumula cât mai multe informații în acest domeniu”, ne-a povestit Vasile.
A dat statul, pe privat
După ce a adunat destulă experiență în industria cărnii, s-a sfătuit cu o altă soră de-a lui să-și deschidă o afacere pe cont propriu. Au ales un nume al societății legat și de Dumnezeu (el considerându-se un om credincios), AVA (care înseamnă părinte, dar conține și inițialele numelor celor doi frați asociați – Anișoara și Vasile), la care au adăugat STAR – „AVA STAR” Roșcani.
Vasile Pleșca a cumpărat, în 1992, patru hectare de teren în Roșcani, unde fusese CAP–ul satului, dar unde mai rămăseseră doar două ziduri, restul fuseseră furate. În perioada 1992 – 1994, s-au derulat lucrările de construcție a abatorului din Roșcani, unde urmau să fie sacrificate bovine și porcine cumpărate din gospodăriile particulare. Carnea era apoi comercializată în stare proaspătă.
„Piața de desfacere o aveam asigurată la Pașcani, unde, la acea vreme, 1995 – 2000, se vindeau foarte bine preparatele din carne. Ne-am deschis și o secție de preparate din carne, cu tot ce se cerea pe piață: salam de vară, afumături, specialități etc.. Anul 1996 a fost unul de vârf pentru noi. Aproape că nu făceam față cererii de preparate de pe piață”, își amintește Vasile Pleșca.
Risc major
În anul 2004, întreprinzătorul din Roșcani s-a gândit că fără un sprijin financiar din afară, pentru modernizarea abatorului (sală de tăiere, curățare, refrigerare) nu va putea rezista pe piață. Apăruseră tot mai multe abatoare și concurența era foarte mare. A cules toate informațiile necesare cu privire la Programul SAPARD România și s-a gândit că accesând niște fonduri nerambursabile își va pune afacerea la punct.
De aici a pornit greul. Condiția obligatorie pentru obținerea fondurilor SAPARD este ca solicitantul să aibă jumătate din fondurile solicitate. La un calcul sumar, lui Vasile îi trebuiau aproape 80 de miliarde de lei vechi. Asta însemna ca jumătate din sumă, circa 40 de miliarde de lei vechi, să-i aibă în cont sau în scrisori de garanție. Nu dispunea de această sumă, de aceea a pornit să cutreiere băncile, pentru a obține un credit. Cele mai multe bănci l-au refuzat. Timp de un an a lăsat documentația la toate instituțiile bancare din Suceava, fără succes.
La sfârșitul anului 2006, a primit un răspuns de la o bancă, care i-a acordat un credit în valoare de 40 de miliarde de lei vechi, bani în posesia cărora a intrat abia în aprilie, anul următor. A fost cel mai mare risc pe care și l-a asumat Pleșca, de când începuse afacerea cu carne.
În tot acest timp, directorul general de la AVA STAR a lucrat și la dosarul SAPARD (studiu de fezabilitate și multe, multe acte). Tot la sfârșitul anului 2006, i-au fost aprobați banii de la SAPARD.
Proiectul făcut de AVA STAR prevede „extindere și modernizare abator bovine și porcine și sală de tranșare”. Banii îi vin în cinci tranșe.
„În acest moment, avem executate cam 60% din lucrări, dar urmează să aducem utilajele pentru abatorizare din Italia. Termenul până când trebuie să terminăm modernizarea abatorului este septembrie 2008. Cu noua tehnologie, va crește capacitatea de producție – 20 de tone pe zi”, ne-a explicat Vasile.
Animale anesteziate
Mare parte din materia primă (bovine) provine de la o fermă proprie pe care o are Vasile Pleșca la Pașcani (fermă de îngrășare bovine), dar și de la gospodăriile sătești și alte ferme autorizate din țară.
Toate operațiunile care se execută în abatorul AVA STAR respectă normele europene. Bovinele sunt asomate (anesteziate total) înainte de tăiere cu un pistol cu bolț captiv, iar porcinele cu asomator electric. După sacrificare, animale trec printr-un circuit tehnologic standard. Livrarea se face în carcasă, în stare proaspătă.
Vasile Pleșca ne-a spus că modernizarea abatorului său (secția de prelucrate a cărnii a fost închisă anul trecut) era o condiție obligatorie, pentru că odată cu intrarea în Uniunea Europeană cerințele din domeniul industriei alimentare sunt din ce în ce mai drastice.
În Suceava, din câteva sute de abatoare, au mai rămas cinci sau șase, care, la rândul lor, au solicitat bani de la SAPARD pentru modernizare. Cinci ani de zile, abatorul de la Roșcani va fi monitorizat de SAPARD România.
Un an, finanțatorul echipei de fotbal din Liteni
Ca suporter înfocat al echipei locale de fotbal – Viitorul Liteni, Vasile Pleșca a fost, pentru un an de zile (2005-2006) finanțatorul acestei echipe, pe care a ținut-o în divizia C. La acea vreme, de la Primăria Liteni a primit circa 200 de milioane de lei vechi, restul cheltuielilor cu echipa fiind din buzunarul propriu.
Acum are o altă mare iubire, FCM CFR Pașcani, unde este și membru fondator al clubului. Vasile Pleșca locuiește cu familia în Pașcani, unde este și consilier local. Din păcate, foarte mult timp trebuie să-l acorde afacerii de la Roșcani.
Nu este drum de întoarcere
Soția lui Vasile Pleșca – Camelia – a înțeles că afacerea soțului său este „de familie”, așa că a preluat o parte din sarcinile acestuia. Ea își petrece foarte mult timp la Roșcani, la abator, în mijlocul angajaților. Dacă în 1994, firma a pornit cu cinci angajați, acum a ajuns să aibă 40, majoritatea calificați la locul de muncă. Camelia Pleșca își dorește să aibă o afacere a ei, un salon de înfrumusețare. Până atunci, însă, se implică în afacerea de la Roșcani. Ea a trecut de la politehnică, la zootehnie, pentru a le face un viitor mai bun celor doi copii.
„Am riscat mult, viața este un risc, dar sunt și satisfacții. Este multă muncă, dar nu avem cale de întoarcere, trebuie să mergem tot înainte. Suntem tineri și putem să muncim, asta este important. Este o afacere de familie și sperăm ca și copiii noștri să ne sprijine în viitor, să ducă mai departe afacerea”, ne-a spus Camelia Pleșca.
Pe lângă fotbal și zootehnie, Vasile Pleșca este foarte legat sufletește de tradițiile și obiceiurile din zona Liteni.
În anul 2006, Vasile Pleșca a sponsorizat editarea volumului „Oameni și datini din Roșcanii Sucevei”, semnat de Eugenia Aglaia Iacob, o personalitate a satului Roșcani.


Modernizarea abatorului cu bani de la Sapard
Modernizarea abatorului cu bani de la Sapard
Doi din cei 40 de angajați ai abatorului
Doi din cei 40 de angajați ai abatorului
Vasile Pleșca în sala de refrigerare
Vasile Pleșca în sala de refrigerare
Camelia și Vasile Pleșca
Camelia și Vasile Pleșca


Recomandări

Sute de copii din școli sucevene i-au vizitat pe „bunicii” din cămine, de Ziua Persoanelor Vârstnice în Patriarhia Română

Sute de copii din școli sucevene i-au vizitat pe „bunicii” din cămine, de Ziua Persoanelor Vârstnice în Patriarhia Română
Sute de copii din școli sucevene i-au vizitat pe „bunicii” din cămine, de Ziua Persoanelor Vârstnice în Patriarhia Română

Municipiul Fălticeni va găzdui a XX-a ediție a „Târgului Mărului”, un eveniment de tradiție în promovarea pomiculturii locale

Municipiul Fălticeni va găzdui a XX-a ediție a „Târgului Mărului”, un eveniment de tradiție în promovarea pomiculturii locale
Municipiul Fălticeni va găzdui a XX-a ediție a „Târgului Mărului”, un eveniment de tradiție în promovarea pomiculturii locale