Ani întregi de lupte pentru a-și putea încasa compensațiile pentru bunurile rămase în Bucovina de Nord

Statul român este, în unele cazuri, cel mai mare dușman al propriilor cetățeni. O demonstrează un caz recent încheiat în justiție și în care actorii negativi sunt reprezentanții Comisiei Municipiului București și ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, instituții îndrituite să acorde compensații pentru bunurile care au rămas în Bucovina de nord, Ținutul Herței și Basarabia ca urmare a părăsirii acelor zone de persoanele care s-au refugiat pe actualul teritoriu al României la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Totul a început în 2007, când a urmașii soților Iosif și Rozalia Luchian, familie care a părăsit localitatea Igești, județul Storojineț, din Bucovina de Nord, la finalul celei de-a doua conflagrații mondiale, au depus actele pentru a obține compensațiile prevăzute de Legile 9/1998, 290/2003 și 393/2006.
După șase ani de așteptare, pe 5 mai 2013, Comisia Municipiului București, prin hotărârea nr. 1633, a admis cererea și a stabilit ca cei 19 urmași ai familiei sus-amintite să primească suma de 343.843 de lei.
La scurt timp, s-a apelat la un birou de executori judecătorești din București, care au solicitat și obținut de la Judecătoria Sectorului 4 dreptul de a executa silit conturile aparținând Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Executarea silită și-a produs efectele, iar întreaga sumă de bani a fost virată într-un cont comun al celor 19 persoane care sunt urmașele familiei Luchian, din zona Storojineț.
ANAF-ul le-a luat circa 25% din banii încasați în mod legal
Până aici, toate bune și frumoase, numai că situația nu a rămas așa. Pe 15 septembrie 2016, la cererea ANRP, aceeași Comisie a Municipiului București emite hotărârea nr. 2003, prin care revocă hotărârea nr. 1633 din 5 mai 2013, fără a oferi prea multe explicații.
Cu această hotărâre s-a mers la instanțele din București, care au decis că oamenii sunt buni de plată.
În baza soluției judecătorești, ANRP s-a adresat Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care a început executarea silită a celor 19 persoane care au încasat suma totală de 343.843 de lei. Până la începutul acestui an, ANAF-ul luase din conturi circa 25% din suma virată, iar dacă lucrurile nu erau reglate de justiție s-ar fi ajuns la returnarea întregii sume, plus dobânzi și penalități.
Hotărârea de revocare din 2016 a hotărârii din 2013 a fost atacată în instanță, iar într-o primă fază procesul a fost pierdut. În recursul care s-a judecat la Curtea de Apel Suceava, magistrații au admis acțiunea și decis că prima hotărâre din 2013 este valabilă.
Soluția de la Curtea de Apel Suceava le-a permis oamenilor care erau executați de ANAF să solicite revizuirea din dosarul de la Tribunalul București prin care s-a decis că trebuie să returneze suma de 343.843 de lei. În octombrie 2018, la mai bine de cinci ani de la hotărârea din 2013, Tribunalul București a admis cererea de revizuire și a stabilit că valabilă este hotărârea mr. 1633 din 5 mai 2013.
Cu alte cuvinte, oamenii trebuie să-și recupereze acum banii luați de ANAF, procedură care a fost demarată la începutul acestui an.
Avocatul Mihai Ștreangă reclamă un lung șir de nereguli și abuzuri
Mihai Ștreangă, avocatul care i-a reprezentat pe cei 19 oameni în lupta de peste 5 ani cu instituțiile statului, respectiv ANRP, Comisia Municipiului București și, mai nou, ANAF, spune că la mijloc este vorba de o crasă ilegalitate, iar unii dintre cei care au suferit această traumă au și murit în timpul interminabilelor procese.
„Trei instanțe de judecată, respectiv Curtea de Apel Suceava, ca instanță de recurs, Judecătoria Sectorului 4 București, ca instanță de fond, și Tribunalul București, ca instanță ce a admis revizuirea apelului promovat de ANRP, a constatat o gravă nelegalitate, practic un abuz al celor de la ANRP, prin emiterea unei decizii de anulare a propriei hotărâri de acordare a despăgubirilor. S-a încercat în acest fel, în mod fraudulos, să se anuleze titlul executoriu în baza căruia noi am poprit conturile instituției și am intrat în posesia sumelor de bani ce ni se cuveneau cu titlu de despăgubiri. Mai mult, aceste abuzuri au continuat și după rămânerea definitivă a deciziei Tribunalului București, prin care a fost revizuită hotărârea inițială privind întoarcerea executării promovată de ANRP, în sensul că, prin intermediul ANAF, au fost instituite noi popriri pe conturile revizuienților. I-am notificat imediat după sărbătorile de iarnă, dar încă nu am primit un răspuns. Nu cred că aceste abuzuri sau grave neglijențe vor rămâne nesancționate pe viitor, indiferent sub ce formă, penală sau materială”, a arătat avocatul Mihai Ștreangă.