ANI a solicitat sprijinul instituțiilor statului pentru a primi o suplimentare de 3,36 milioane de lei la bugetul propus pentru 2011, de 10,95 milioane de lei, invocând dublarea eforturilor necesare pentru procesarea și arhivarea declarațiilor de avere înainte de publicarea lor pe site.
Într-o scrisoare transmisă președintelui Consiliului Național de Integritate (CNI), conducerea ANI afirmă că necesarul de finanțare estimat de instituție pentru 2011 ar fi de 13.911.000 de lei, însă limita de cheltuieli aprobată de Ministerul Finanțelor Publice este de 10.957.000 de lei, sumă „insuficientă pentru acoperirea necesităților reale de finanțare ale Agenției”.
În aceste condiții, președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, afirmă, în scrisoarea transmisă șefului CNI, Cynthia Curt, că a cerut premierului, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției o suplimentare cu 3.361.000 de lei a bugetului programat pentru 2011. Macovei cere, totodată, CNI sprijinul în obținerea alocării bugetare cerute.
„În considerarea modificărilor legislative intervenite, activitatea de anonimizare a unor informații din conținutul declarațiilor de avere și de interese implică o suplimentare cu 100 la sută a efortului de procesare și arhivare a acestor documente care fac obiectul acordului-cadru «Sistem informatic pentru managementul electronic al documentelor, servicii de arhivare electronică, hosting Portal și servicii asociate»”, se arată în scrisoarea transmisă de Macovei Cynthiei Curt.
În același document, Macovei îi transmite președintelui CNI că, pe lângă problema bugetului, un alt „potențial risc la adresa desfășurării activității ANI” îl constituie „factorul politico-legislativ” și preconizatele modificări aduse de acesta legii de funcționare a ANI „în sensul reducerii competențelor”, referindu-se la proiectul de lege de eliminare a liderilor de sindicat din categoriile de persoane care trebuie să-și declare averile.
În ședința de joi, membrii CNI au dezbătut informarea transmisă de Macovei președintelui forului și au stabilit, prin vot, că vor cere ANI detalii suplimentare atât în legătură cu problema bugetului cât și în legătură cu modificarea legislativă vizându-i pe sindicaliști.
Referitor la suplimentarea bugetului, CNI a decis că nu poate redacta scrisori către instituții sau către grupurile Parlamentare în sprijinul ANI în lipsa unor justificări „clare, punctuale” din partea Agenției.
În legătură cu problema liderilor de sindicat, doi dintre membri, Gyongyike Bondi și Zsuzsanna Peter, au considerat că CNI nu are căderea să facă propuneri sau recomandări legislative. Alți șase membri însă au votat pentru propunerea de a cere mai multe detalii Agenției pe acest subiect.
„Noi credem că este oportun să avem o opinie pe această temă, dar nu știm pe ce s-a bazat ANI când a ajuns la concluzia că este bine ca sindicaliștii să-și declare averile”, a declarat Arin Avramescu, susținut de reprezentantul societății civile în CNI, Codru Vrabie.
Poziția celor doi a fost împărtășită și de alți patru membri, astfel că decizia a fost ca CNI să ceară ANI mai multe detalii, „eventual studiile care au stat la baza acestei propuneri”.
În 9 noiembrie, Camera Deputaților a adoptat tacit o propunere legislativă a PSD care prevede ca președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor și confederațiilor sindicale să nu mai fie obligați să-și declare averea și interesele, așa cum prevede, în prezent, Legea ANI. Senatul este Camera decizională.
Legea ANI a fost adoptată, în 24 august, de plenul Senatului, în forma propusă de Cameră, după ce senatorii au respins amendamentul privind exceptarea liderilor sindicali de la obligația de a depune declarații de avere.
