Agenția Națională de Integritate susține că afirmațiile lui Crin Antonescu privind favoritisme politice în cazurile de la ANI și acreditarea ideii că instituția este instanță de judecată pot fi interpretate ca un mod de a pune presiune politică nejustificată asupra inspectorilor de integritate.
„Luând în considerare afirmațiile domnului Crin Antonescu, Președintele Senatului României, exprimate în mass-media, referitoare la așa-zisele favoritisme politice în privința cazurilor instrumentate de Agenția Națională de Integritate, precum și acreditarea ideii că Agenția este instanță de judecată, în contextul dezbaterii publice a proiectului de lege privind modificarea Statutului deputaților și senatorilor, pentru o corectă și completă informare a opiniei publice, Agenția face următoarele precizări: Având în vedere faptul că acuzațiile Președintelui Senatului, domnul Crin Antonescu, nu au fost însoțite de dovezi concrete care să susțină veridicitatea acestora, ele pot fi interpretate ca un mod de a pune o presiune politică nejustificată asupra inspectorilor de integritate”, se arată într-un comunicat de presă de vineri al ANI.
Totodată, ANI susține că astfel de afirmații pot induce în eroare opinia publică referitor la activitatea Agenției Naționale de Integritate, care este investită prin lege să desfășoare activități în interesul cetățenilor.
„Acuzațiile sunt contrazise de Rapoartele de audit extern independent al managementului și activității ANI, care au fost aprobate fără recomandări și înaintate Senatului României de către Consiliul Național de Integritate, organism reprezentantiv aflat sub control parlamentar, având rol de garant al independenței și, totodată, de supervizor al activității ANI și care are în componență reprezentanți ai tuturor partidelor politice precum și ale altor instituții”, a precizat sursa citată.
ANI mai arată că, în conformitate cu prevederile legale, Rapoartele de audit extern independent reprezintă singurele documente care evaluează și certifică dezvoltarea proceselor manageriale și activității specifice Agenției Naționale de Integritate, instituție administrativă autonomă, potrivit dispozițiilor articolului 116, alineatul 2 din Constituție și care își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale, celerității, bunei administrări, a dreptului la apărare, precum și prezumției dobândirii licite a averii.
Agenția Națională de Integritate solicită președintelui Senatului să se adreseze, conform prevederilor legale, în mod instituțional, Consiliului Național de Integritate „pentru lămurirea oricăror acuzații sau suspiciuni proferate în mass-media.
Totodată, Agenția Națională de Integritate arată că actele instituției sunt supuse controlului judecătoresc al instanțelor de control-administrativ, cu respectarea regimului juridic de contestare a actelor administrative.
ANI precizează că, în prezent, are pe rolul instanțelor de judecată aproximativ 3.200 de dosare, având ca obiect contestații în cazul rapoartelor de evaluare emise de instituție.
„Au fost finalizate definitiv și irevocabil un număr de 1.683 acte care intră în sfera de competență a Agenției, din care au fost câștigate un număr de 1.415 dosare (84%). Numai în situația în care persoana evaluată nu contestă în instanță, în termenul legal, actul Agenției Naționale de Integritate, acesta devine definitiv în termen de 15 zile de la comunicare și luarea la cunoștință de către persoana evaluată, conform Legii 176/2010 și a jurisprudenței instanțelor de judecată. Pentru exemplificare, menționăm faptul că procedura de contestare este similară cu cea aplicabilă pentru orice act administrativ emis de alte autorități, precum Agenția Națională de Administrare Fiscală, Poliția Rutieră etc. În situația în care actele nu sunt contestate, executarea lor devine obligatorie, având în vedere faptul că sunt emise de autorități investite prin lege cu prerogative de putere publică”, se mai arată în comunicatul citat.
Potrivit principiului independenței operaționale stipulat de articolul 15, alineatul 3 din Legea 144/2007, „președintele, vicepreședintele și inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziții referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese și incompatibilitățile de la nicio autoritate publică, instituție sau persoană”, se mai arată în comunicatul citată.
Președintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat joi că pe lângă Statutul deputaților și senatorilor ar trebui ca și legea privind funcționarea ANI să fie „clarificată”.
Antonescu a spus că ANI ar trebui să aibă atribuții în a se sesiza cu privire la o posibilă încălcare a legii, de a cerceta conflicte de interese sau situații de incompatibilitate, dar că regimul ANI nu trebuie să-l depășească pe cel al Parchetului, deoarece Agenția nu este instanță judecătorească.
El a atenționat că dacă parlamentarul, chiar cu întârziere, are câștig de cauză în instanță, nu i se mai poate da mandatul înapoi.
„Nu e vorba de persoana fizică, ci de faptul că o hotărâre administrativă nu poate să anuleze sau să schimbe voința populară, democratică. Numai o sentință judecătorească. Din acest punct de vedere, lucrurile ar trebui clarificate și la nivelul legii ANI”, a arătat Antonescu.
În opinia sa, ANI trebuie să aibă atribuții pentru a se sesiza, pentru a cerceta conflicte de interese, incompatibilități, dar să aibă „un regim cel mult ca al Parchetului, care atunci când se sesizează cu privire la o posibilă încălcare a legii deschide o anchetă, adună dovezi și cere trimiterea în judecată, și numai atunci când o instanță îl condamnă, respectivul om intră sub regimul pedepsei”.
„Nu putem face din ANI o structură administrativă care nu aparține puterii judecătorești. Nu putem face ceva care este mai mult ca Parchetul și care ține loc de instanță. ANI nu este instanță judecătorească”, a apreciat președintele Senatului.
