Andronescu: „Codul educației este finalizat”

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat, sâmbătă, că stabilit cu sindicatele, reprezentanții părinților și ai elevilor schimbările din învățământ ce vor fi cuprinse în Codul educației, urmând ca marți să fie reanalizate și supuse dezbaterii publice.
Andronescu a precizat că acest proiect cuprinde multe elemente de reformă și completează legislația în vigoare, Codul educației cuprinzând integral toată legislația din domeniu.
Demnitarul a mai spus că marți se va întâlni din nou cu reprezentanții sindicatelor, ai părinților și elevilor, pentru a analiza împreună ultima variantă a proiectului, după care va fi pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Educației.
Ea a precizat că acest cod al educației aduce modificări în reformă și completează legi astfel încât să crească performanța în sistemul de învățământ.
Ministrul Educației a discutat cu reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar pe tema schimbărilor din sistemul de învățământ. În ultima săptămână, discuțiile au continuat cu reprezentanții sindicatelor din învățământul superior și cu rectorii. Forma finală a propunerilor pentru învățământul preuniversitar și pentru cel universitar va fi cuprinsă într-un cod al educației.
Învățământul obligatoriu, de 13 clase
În ce privește învățământul preuniversitar, s-a propus ca învățământul obligatoriu să fie de 13 clase în care să fie inclusă grupa pregătitoare, să fie desființate tezele unice, iar testarea să se facă la încheierea fiecărui ciclu de învățământ.
Admiterea la liceu se va face tot prin repartizare computerizată, nota de intrare fiind calculată din media generală obținută în clasele V-VIII, care va avea pondere de 50%, și din nota obținută la testul de evaluare structurat după model european.

Examenul de bacalaureat, susținut la trei probe
Și examenul de bacalaureat va fi schimbat, acesta urmând să fie susținut la trei probe: limba română, matematică sau istorie (în funcție de profil) și o probă la alegere. De asemenea, o etapă a examenului de bacalaureat va consta în evaluarea cunoștințele elevilor la limbi străine și folosirea computerului, în timpul clasei a XII-a.
Învățământul preuniversitar va avea o Cartă a autonomiei școlare, la fel cum este Carta universitară, care va cuprinde un regulament de organizare al elevilor, un statut al elevilor, al părinților și un altul al profesorilor. Totodată, potrivit propunerilor, noua legislație din educație ar permite unităților de învățământ o autonomie mai mare.
Examenul de titularizare va fi susținut o singură dată pe an
Examenul de titularizare va fi susținut o singură dată pe an. Înainte de titularizare va fi urmat un stagiu de pregătire de un an pe lângă un mentor. În timpul anului de stagiu, viitorul cadru didactic va fi evaluat de către mentor și va avea trei inspecții la clasă.
Cadrele didactice vor trebui să urmeze cursuri de formare profesională o dată la cinci ani și să meargă la testare psihologică trimestrial.
În ce privește învățământul universitar, s-a propus ca examenul de licență să aibă două probe, masteratul să fie organizat numai de către universități acreditate și să aibă forme la zi, cu frevență redusă și învățământ la distanță cu frecvență redusă.
De asemenea, s-a mai convenit ca raportul între numărul de studenți și cadrele didactice într-o universitate să nu fie mai mare de 40 la unu, iar instituțiile de învățământ superior să fie acreditate numai dacă au minimum cinci programe de studii acreditate (în prezent fiind necesar doar unul).
Doctoratul va fi numai științific
Universitățile vor trebui să se supună evaluării Consiliului Național de Atestare a Diplomelor, Titlurilor și Certificatelor Universitare (CNADTCU) pentru a primi acreditare privind organizarea de doctorat. Doctoratul va fi numai științific, bazat pe creație și cercetare științifică avansată, nu și profesional ca până în prezent, și va fi organizat la zi sau la frecvență redusă, nemaiexistând forma fără frecvență.
De asemenea, universitățile ar putea primi finanțare pe cicluri de învățământ, ceea ce ar fi în avantajul profesorilor, dar în dezavantajul studenților, care s-ar transfera mult mai greu de la o universitate la alta.
Accesul la fondurile de cercetare va fi permis atât universităților de stat, cât și celor private.
De asemenea, în sistemul universitar ar urma să fie introdusă o funcție nouă, respectiv cea de profesor universitar conducător de doctorat, aceasta fiind singura categorie pentru care se va putea prelungi perioada activă până la 70 de ani.
Premierul Emil Boc a anunțat că Guvernul intenționează să finalizeze, până la 14 august, proiectele de legi privind reforma în educație, pe baza soluțiilor propuse de comisia prezidențială condusă de profesorul Mircea Miclea, și să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru aceste legi.