Procurorii anticorupție au finalizat ancheta în cazul deputatei PDL Monica Iacob-Ridzi, fost ministru al Tineretului, pusă sub acuzare în legătură cu organizarea Zilei Tineretului 2 mai 2009, la Costinești, urmând ca rechizitoriul să fie transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Într-o postare pe blogul său, Monica Iacob Ridzi vorbește despre „ultima zi de urmărire penală”, sugerând vicii de procedură în anchetarea sa, erori reținute în expertize, concluzii aberante privind stabilirea prejudiciului, ignorarea deliberată a unor mărturii favorabile.
„Ieri (luni-n.r.) am fost, sper pentru ultima oară, la Direcția Națională Anticorupție. Am semnat (cea dintâi, ca o dovadă în plus că nu doresc tergiversarea acestei cauze) procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală în atât de mediatizatul dosar legat de evenimentele organizate de Ministerul Tineretului și Sportului cu ocazia Zilei Tineretului – 2 Mai 2009”, scrie Monica Iacob Ridzi.
Deputata PDL spune că este ultimul capitol dintr-o cercetare demarată de procurori încă din luna august 2009. „S-a scris mult, întemeiat sau fals, au curs tone de invective asupra-mi, s-au cernut adevărurile de minciuni, onoarea de lichelism, fondul de superficial. Am fost, de departe, cel mai intens negativ mediatizat demnitar aflat sub investigație penală. La «umbra» acestui caz s-au ascuns, trimiși la rândul lor în judecată sau cercetați pentru aceleași tipuri de fapte, foști miniștri ai justiției, foști și actuali demnitari, europarlamentari, deputați în funcție sau importante alte persoane din viața politică și socială”, spune Monica Iacob-Ridzi.
Aceasta adaugă faptul că a trecut un an și nouă luni de la declanșarea cercetarilor, dar că nu va spune nimic despre „profundele vicii de procedură din acest dosar (nimic despre interceptări al căror conținut transcris inițial și prezentat Parlamentului a fost modificat după 19 luni), nimic despre lipsa de logică juridică a unor susțineri din materialul de anchetă, nimic despre erorile uriașe ale raportului de expertiză întocmit în dosar (cu o serie de concluzii aberante, inclusiv cea privind stabilirea prejudiciului) și nimic despre lipsa de fundament a acuzațiilor” ce i-au fost aduse ei și multora dintre angajații săi.
„Nu voi aminti nimic despre modalitățile «democratice» de anchetă, nimic despre plângerile penale sau disciplinare pe care intenționez să le fac, nu voi extrage nimic din declarațiile martorilor ce îmi sunt net favorabile (și care au fost deliberat ignorate în acest timp) și nici nu voi combate susținerile puținilor celor care, având calitatea de învinuit și amenințați cu «iminente» măsuri coercitive, au fost folosiți de procurori pentru a culege probe. Aștept liniștită, va asigur, începutul judecății. Sper din tot sufletul ca, la Înalta Curte de Casație și Justiție, analiza tuturor aspectelor de fond și formă să se realizeze fără patimă, cu echilibru și fără partizanat.(…)”, scrie Iacob-Ridzi.
Ea recunoaște că perioada de urmărire penală a fost „cea mai grea” din viața ei, că a avut momente în care a fost la un pas de a claca, pierzându-și de multe ori speranța și „descoperind, cu profundă durere”, cine i-au fost prietenii și cine, „pentru un pumn dezonorant de promisiuni”, au „vândut-o mincinos”.
Monica Iacob-Ridzi notează că „O etapă a luat sfârșit. O alta va începe”, subliniind totodată că nu a greșit cu nimic din punct de vedere penal și că așteaptă decizia instanței „ducând crucea acestei poveri penale, cu speranță”.
Fostul ministru al Tineretului este cercetat de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție, uz de fals în legătură cu fapte de corupție și participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității.
Plenul Camerei Deputaților a respins, în decembrie 2010, cererea DNA de încuviințare a percheziției informatice în cazul Ridzi, precum și cererea de extindere a cercetării penale, pentru un prejudiciu de 100.000 de lei, care ar fi fost creat în urma achiziționării de către Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) a unor produse electronice, printre care laptopuri și un frigider.
Anterior, în 28 iulie 2009, Parlamentul a aprobat cererea procurorilor anticorupție de începere a urmăririi penale față de fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, într-un prim dosar.
Procurorii anticorupție explicau, în referatul pe care l-au transmis Parlamentului, că fostul ministru Monica Iacob Ridzi ar fi cunoscut pe deplin neregulile pe care le-ar fi făcut consiliera sa, Ioana Vârsta, în legătură cu atribuirea unor societăți a trei contracte privind organizarea evenimentului din 2 mai 2009, de la Costinești.
Procurorii au constatat că Ioana Vârsta, consiliera Monicăi Iacob Ridzi, a cerut să se facă trei variante cu activități și valori estimate pentru evenimentul din 2 mai, respectiv de 300.000 de euro, 400.00 de euro și de 500.000 de euro.
În luna martie 2009, Vârsta, consiliera personală a ministrului afacerilor externe și asociată la mai multe societăți comerciale cu sediul în București, s-a întâlnit cu Bogdan Petre Iacobescu, administrator la societatea Artisan Consulting și societatea Compania de Publicitate Mark, ocazie cu care i-a comunicat că, în 2009, Ministerul Tineretului și Sportului, precum și alte insittuții publice urmează să facă achiziții care au ca obiect servicii de publicitate – comunicare și organizare de evenimente.
La începutul lunii aprilie 2009, după ce Vârsta a fost încadrată în funcția de consilier personal al ministrului Tineretului și Sportului, a inițiat, la sediul societății Red Apple Communication din București, o întâlnire cu reprezentanții firmei, în cursul căreia le-ar fi promis că le va facilita încheierea unui contract cu MTS având ca obiect organizare de manifestări dedicate Zilei Naționale a Tineretului, în data de 2 mai.
Ancheta în acest caz a fost finalizată, procurorii prezentând materialele de urnmărire penală acuzaților, astfel că dosarul va fi trimis, pentru judecare, Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere calitatea Monicăi Iacob-Ridzi, care atrage competența instanței supreme să se pronunțe asupra vinovăției ei.
