Anca Parghel va fi înmormântată duminică, pe Aleea Artiștilor din Cimitirul Bellu

Anca Parghel, care a murit vineri dimineață, la vârsta de 51 de ani, va fi înmormântată duminică, pe Aleea Artiștilor din Cimitirul Bellu, din București, au declarat pentru MEDIAFAX apropiați ai familiei. De asemenea, familia încearcă să aducă vineri în Capitală trupul neînsuflețit al artistei, pentru ca sâmbătă să aibă loc un priveghi, astfel ca prietenii și admiratorii săi să-și poată lua rămas bun.
„Încercăm să grăbim lucrurile, să o ducem pe mama cât mai repede la București. Sunt destule probleme cu actele, umblu, alerg și mă bucur că primesc sprijin din partea oamenilor de aici, care au apreciat-o pe mama. Încerc, mai târziu, să dau o declarație de presă”, a declarat Tudor Parghel corespondentului MEDIAFAX.
Conducerea Spitalului Județean Timișoara îi așteaptă pe cei doi fii ai artistei să aducă documentele prin care solicită preluarea trupului cântăreței, pentru a fi transportat în Capitală.
Tudor și Ciprian Parghel vor cere să nu mai fie făcută necropsia, solicitare care poate fi aprobată în cazul unei boli foarte grave.
În cursul dimineții de vineri, la Spitalul Județean din Timișoara a mers și un admirator al cântăreței Anca Parghel, care a considerat că este firesc să îi aducă un buchet de flori ca un ultim omagiu. Bărbatul a mers la Spitalul Județean din Timișoara, dar nu a fost lăsat să ducă buchetul de flori în salonul în care a fost internată Anca Parghel, astfel că a lăsat florile la asistentele de la spital.
Anca Parghel suferea de cancer ovarian, cu care a fost diagnosticată în iunie 2008. Ea a murit vineri dimineață, la vârsta de 51 de ani, la Spitalul Județean din Timișoara, unde era internată la secția de terapie intensivă.
Anca Parghel s-a născut la Câmpulung Moldovenesc, în 1957, a urmat cursurile liceului de muzică din Iași, apoi pe cele ale Conservatorului. A predat canto, pian și improvizație la liceul de muzică din Suceava, în București, la Conservator, și, începând cu 1980, a predat diferite ateliere în Belgia, Bruges, în Germania (Honnover, Ravensburg, Leipzig Conservatory, Munchen, Oldenburg), în Marea Britanie (Silsoe and Cleolaine Workshops) și în Republica Moldova (Chișinău).
A participat la marile festivaluri de jazz începând din 1984 (București, Brașov, Sibiu, Costinești, Iași, Nurenberg, Leipzig, Varșovia, Leverkussen, Viena, Liege, Tubingen, Munchen, Linz, Zagreb, Varna, Lomza, Bratislava), dar a susținut recitaluri și în cluburi din România, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria, Elveția.
De-a lungul carierei a cântat alături de muzicieni români precum Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar și cu nume celebre din jazz-ul mondial (Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillipp Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo Del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek etc.).
A locuit o perioadă în Bruxelles, Belgia, unde a activate la catedra de jazz vocal la Brussels Royal Conservatory Of Music Lemmens Music Conservatory. A continuat să participe la diferite evenimente de jazz din Belgia, Germania, Olanda în diferite formule – trio, cvartet, cvintet -, alături de Ciprian Parghel – bass, Tudor Parghel – tobe, Kurt Bulteel – pian sau Paolo Radoni – chitara.
De-a lungul carierei sale, a înregistrat peste 15 albume, fiind deseori comparată de critici cu Yma Sumac, Maria Callas sau Ella Fitzgerald. Printre albumele pe care le-a înregistrat se numără „Soul, My Secret Place” (1987), „Magic Bird”, cu Mircea Tiberian (1988), „Ron und Tania” (1991), „Is That So?” (1992), „Airballoon”, „Beautiful Colours”, „Carpathian Colours” (1994), „Jazz, My Secret Soul” (1994), „Indian Princess” (1995), „Midnight Prayer” (1996), „Primal Sound” (1999)