Analiștii recomandă Guvernului să facă eforturi pentru a închide actualul acord cu instituțiile internaționale în cât mai bune condiții, indiferent dacă se va reuși ulterior negocierea unei noi înțelegeri, care pare tot mai greu de realizat, în principal pentru că FMI și CE au alte țări pe listă.
În opinia analiștilor, România are foarte mari întârzieri în adoptarea reformelor convenite cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE), astfel că în orice scenariu trebuie mai întâi să recupereze timpul pierdut și să încerce să finalizeze acordul în derulare cu cât mai multe criterii îndeplinite, ceea ce ar permite și un spațiu de negociere mai relaxat în eventualitatea unei noi înțelegeri.
„Acordul ăsta a fost un dezastru. Noi nu am făcut nimic din ce am declarat, chiar din contră, unele decizii bune le-am întors în 2012, dar nici ce a livrat FMI când a venit cu acest acord nu s-a întâmplat. Economia nu și-a revenit și e chiar în picaj. România trebuie să ramburseze banii cu dobândă și nu știu dacă în aceste condiții are de unde. Singurul scenariu pozitiv este să încheiem acordul cu condițiile de la început, și să-l ducem la bun sfârșit, ceea ce înseamnă că și FMI trebuie să preseze pentru asta. Iar după aceea, dacă vrem să fim o economie competitivă, trebuie să adoptăm o strategie clară și transparentă privind adoptarea la zona euro”, a declarat analistul economic Florin Câțu.
Condiția finalizării actualei înțelegeri în termenii cei mai buni posibili este esențială și opinia economistului-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, care punctează, de asemenea, că programul actual, așa cum a fost desenat, reprezintă un eșec până la acest moment.
„Până acum acest program reprezintă un eșec în ceea ce s-a stipulat la semnare, adică stimularea creșterii economice prin progrese în reformele structurale. (…) Noi trebuie să demonstrăm în ultimul ceas că avem un angajament foarte puternic în a duce la bun sfârșit ceea ce ne-am angajat să facem. Mi se pare prematur să discutăm de un nou acord când avem de îndeplinit obligații din acordul curent, unde întârzierile sunt mari. O soluție posibilă ar putea fi prelungirea termenelor de realizare a obligațiilor din acordul curent”, a comentat Dumitru.
Deși consideră necesar alt tip de înțelegere cu FMI, CE și Banca Mondială, profesorul de economie Daniel Dăinau, fost ministru de Finanțe, este de acord că România va trebui mai întâi să acopere cât mai multe dintre angajamentele asumate în cadrul actualului acord, ceea ce-i va oferi atât credibilitate externă, cât și o bună poziție de negociere pentru alt tip de acord.
„Pe orice scenariu, cu cât închei mai bine acest acord cu atât ești mai favorizat. Nu intri într-un nou acord, atunci măcar arăți piețelor că ai performat și poți argumenta de ce nu e nevoie de altă înțelegere. Dacă vrei să continui, atunci poți să negociezi mai relaxat alte condiții pentru un nou acord (…) Rămân la opinia că beneficiile unui nou acord ar fi mai mari decât un dezavantaj de imagine în sensul că România încă mai are nevoie de constrângere externă (…) Un alt scenariu este să nu intri într-un nou acord pentru că nu a fost posibil. Sunt mai multe perspective: concurență foarte mare pe fondurile FMI și UE, faptul că România este într-o situație relativ mai bună decât alte țări”, a explicat Dăianu.
Fostul ministru de finanțe este de prere că la oficialii de la Washington sau Bruxelles vor avea de judecat care dintre „atâtea țări” cu nevoie de susținere va fi în prim plan, iar în analiză se va lua în calcul că România a terminat o parte din ajustare, cea de pe buget.
„Poate că există și varianta rostogolirii prin neînchiderea la termen. Dar un acord nou înseamnă oricum rostogolirea unor condiționalități, pentru că a rămas foarte puțin timp iar întârzierile sunt mari”, a completat Dăinau.
Opiniile analiștilor converg către poziția guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a declarat luni că România trebuie să închidă pozitiv acordul în derulare, ceea ce va oferi un cadru de bună conlucrare pentru întreg anul 2013.
„Deocamdată trebuie să-l terminăm pe acesta. Și terminarea lui, discutarea acestui acord în luna ianuarie a acestui an și cu perspectiva de încheiere, probabil pozitivă, a acestui acord cândva în prima jumătate, cred că oferă un cadru suficient de bun de conlucrare pentru întreg anul 2013. Legat de un nou acord deocamdată nu pot să mă exprim și nu este uzual să vorbim despre un nou acord înainte de terminarea negocierilor. Așa că, vă rugăm cu delicatețe să aveți ceva răbdare încă câteva săptămâni”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, întrebat cum vede un nou acord cu FMI.
Economistul-șef al Raiffeisen Bank atrage atenția că oficialii Comisiei Europene au dat mai multe semnale că vor direcționa sprijinul financiar către statele cu probleme mari, iar în aceste condiții este posibil ca România să nu fie considerată o prioritate din acest punct de vedere, mai ales că are la dispoziție sume mari din fondurile structurale și de coeziune, unde performanța este foarte scăzută.
În completare, Dăianu afirmă că nu se poate pune problema unui acord exclusiv cu FMI, în condițiile în care cu Fondul există oricum relația tradițională pe articolul IV.
„Ai putea să ai niște linii cum au polonezii și să fie o linie care ar recompensa performanța bună a eonomiei, însă deja am intra într-un câmp foarte speculativ”, a adăugat Dăianu.
În scenariul unui eșec de a închide un alt acord, care să ofere atât suportul extern necesar continuării reformelor, cât și credibilitate pe piețele financiare externe încă sub presiune, Dăianu amintește că actualul executiv ar avea șansa de a continua reformele și fără partenerii internaționali, întrucât beneficiază de o susținere parlamentară și populară foarte înaltă și n-ar trebui să fie preocupat de erodare.
„Acest guvern, primul după mulți ani care se bucură de o susținere parlamentară fără egal, ar trebui ca, cel puțin într-o primă fază, să aibă forța de a rezista și să împingă reformele structurale și, dacă așa stau lucrurile, în combinație cu situația corecției macroeconomice, a deficitelor bugetare, care este considerabilă, cu tampoanele existente la BNR și Ministerul de Finanțe, ar contura posibilitatea ca, de comun acord cu partenerii externi, să se pună în așteptare o altă înțelegere”, a mai spus Dăianu.
Mult mai pesimist în ceea ce privește șansele unui nou acord cu FMI și CE, Florin Cîțu susține că următoarea ancoră serioasă pentru România ar trebui să fie aderarea la zona euro, pentru că acest proces reprezintă în sine o constrângere pentru economie și forțare către reforme.
„Acest obiectiv trebuie adoptat de toate partidele politice, cu dată clară stabilită și pași de urmat, alături de compactul fiscal”, a precizat Cîțu.
Dumitru crede că un nou acord pentru România ar fi doar o garanție suficient de puternică pentru piețele financiare și ar ajuta MFP să se finanțeze de la extern, având în vedere că situația este departe de a se calma.
„Interesul nostru e destul de mare să găsim o ancoră pentru credibilitate în fața piețelor financiare”, a punctat Dumitru
Adept al ideii că progresul instituțional al unei țări se măsoară și în funcție de capacitatea de a-și formula și stăpâni programele, Dăianu constată că experiența României a demonstrat că pașii înainte s-au realizat numai cu impulsuri externe, chiar dacă nu toate recomandările au fost potrivite, cum ar fi spargerea unor entități din domeniul energetic.
„Structurile de rezistență în societatea românească sunt extrem de puternice, și, dacă așa stau lucrurile, utilitatea acordului în derulare dar și a unuia nou izvorește din cel puțin două rațiuni: noi avem o dezordine instituțională, o conlucrare precară a compartimentelor aparatului care construiește și trebuie să aplice politicile economice și ai avea nevoie de un corset care să disciplineze politicile, și să ajute pe cei care încearcă să se opună celor care pun presiune, de la căutători de rentă la tot felul de alte interese”, a explicat Dăianu.
El a arătat că așa s-a întâmplat și în cazul reformelor structurale concepute în acrodul cu instituțiile financiare internaționale.
„Acest acord a fost corodat de cei care nu au văzut cu ochi buni restructurarea companiilor de stat, a sectorului public, nevoia de a cheltui eficient banii publici. Dacă am utiliza corect banul public, am avea o absorbție mult mai mare. Este un prim argument pentru utilitatea acestui acord, pentru că și ei greșesc, inclusiv prin programele de austeritate, iar acum au și recunoscut acest lucru, a continuat Dăianu.
Al doilea motiv pentru necesitatea unui nou acord îl reprezintă situația de pe piațele internaționale, unde starea de ansamblu a zonei euro rămâne extrem de complicată și mecanismul de transmisie nu funcționează, lucru demonstrat de BCE (banii nu circulă), iar economia SUA va suferi după măsurile fiscale care trebuie adoptate până în martie.
