Reducerea dobânzii BNR cu 0,25 puncte după un an și jumătate de stagnare nu reprezintă „mare scofală” pentru analiștii economici, care văd decizia ca pe un pas timid, fără efect în economie, un gest minimal de protecție din partea băncii centrale, și speră la noi relaxări în prima jumătate din 2012.
„Dobânda la lei ar fi trebuit să fie la 5% de ceva vreme. E bine că au început să coboare dobânda cum cerem de câțiva ani deja, dar nu suntem încă siguri, din justificare, dacă într-adevăr BNR a internalizat noile realități economice, ori este doar un gest minimal de protecție la nivel personal împotriva reproșurilor din ce în ce mai extinse, potrivit cărora politica monetară inoportună și neinspirată este în continuare cauza principală pentru agravarea recesiunii și, respectiv, pentru prelungirea perioadei de stagnare economică din ultimii trei ani. Introducerea recentă a noilor restricții de creditare și discuția din jurul acestei decizii sugerează că reducerea cu 0,25% este mai degrabă un gest defensiv din partea BNR și nu o schimbare de mentalitate”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Lucian Isar.
Toți analiștii economici contactați de MEDIAFAX consideră că decizia BNR nu va avea un efect imediat și semnificativ asupra dobânzilor la credite, ci reprezintă mai degrabă un semnal puternic de începere a unui nou ciclu, prin care banca centrală va continua reducerea dobânzilor, pentru stimularea creditării în lei.
„Eu cred că decizia în sine, de reducere cu 0,25 puncte procentuale, nu are o semnificație puternică pentru dobânzile la credite. Nu e mare scofală. Dar ca semnal, înseamnă că BNR va începe un ciclu în perioada următoare, de reducere a dobânzilor, dar și a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO)”, a afirmat Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank România.
Economistul Raiffeisen este printre puținii care declară că se aștepta la o astfel o decizie din partea BNR, în condițiile în care inflația scade rapid, se va plasa la sub 3% în luna octombrie și va încheia anul la 3,5% sau chiar mai jos.
„Sunt șanse mari ca BNR să-și atingă ținta de inflație atât în 2011, cât și în 2012”, a concluzionat Dumitru.
Potrivit economistului Florin Cîțu, scăderea dobânzii cu 0,25 puncte reprezintă o decizie timidă, fără efect pentru economia reală, care arată că BNR este în continuare prudentă și presiunile inflaționiste rămân importante în perioada următoare.
„În condițiile în care există riscul unor ieșiri de capital și al deprecierii leului, o menținere ridicată a dobânzii reduce indirect costurile pentru protejarea monedei naționale. O decizie de politică monetară care implică o schimbare de dobândă, în plus sau minus, mai mică de un procent nu se simte în economia reală, deoarece în aceste momente principalul canal de transmitere al politicii monetare, cel al creditului, este scurtcircuitat. Celălat canal, rata de schimb, nu funcționează atâta timp cât BNR nu dorește să-l utilizeze și intervine”, a continuat Cîțu.
BNR nu a modificat dobânda cheie de un an și jumătate, iar majoritatea analiștilor se așteptau ca și în această ședință să fie păstrat același nivel.
„Evident, decizia este puțin surprinzătoare. Banca centrală părea până acum că este îngrijorată datorită presiunii de pe plan extern care ar putea pune presiune pe leu și ar alimenta inflația. Aceste presiuni nu par să fi plecat”, a spus Vlad Muscalu, economist la ING Bank România.
Analiștii se așteaptă ca trendul de reducere a dobânzilor să continue, în pași mici, de câte 0,25 puncte procentuale, și în prima jumătate a anului viitor și să fie asociat și cu scăderi ale ratei rezervelor minime obligatorii în lei.
Economistul-șef al Unicredit Țiriac Bank, Dan Bucșa, se așteaptă la încă două reduceri de dobândă de politică monetară până la mijlocul anului viitor, la 5,5%, precum și la scăderea RMO în lei.
Cu toate acestea, analistul Unicredit Țiriac Bank crede că este necesară o mai bună reglementare pe piața interbancară pentru ca efectele să fie vizibile după modificările de politică monetară ale BNR.
„Lichiditatea este destul de puțină și foarte fluctuantă, de unde rezultă că deciziile nu se transmit în dobânzile la credite. Cred că pentru această problemă există două soluții. Prima ar fi ca banca centrală să facă operațiuni repo cu o anumită frecvență anunțată, prin care să ofere lei pieței, iar a doua variantă este că Ministerul Finanțelor ar putea să niveleze lichiditatea pentru că în anumite perioade dispune de lichidități”, a spus Bucșa.
Deși semnalul BNR este unul bun, analiștii relevă și că impactul nu poate fi foarte mare, în condițiile în care cererea de credite se află încă la niveluri foarte joase.
„Cererea de credite este una scăzută în continuare. Acest suport este unul bun, dar nu semnificativ. Cred că este mai degrabă un semnal decât un imbold puternic”, a completat Muscalu, în linie cu ceilalți economiști.
În opinia lui Lucian Anghel, economist-șef la BCR, o modificare ar putea fi observată la creditele în sold, unde rata Robor ar putea să scadă ușor.
„Cred că relaxarea politicii monetare va continua anul viitor. Este bine că avem un buffer (tampon) pentru a susține economia. BNR și-a făcut căruță iarna și sanie vara”, a mai spus economistul BCR.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară va avea loc în data de 5 ianuarie 2012.
