Firmele implicate în dosarul în care Nicolae Adrian Gavrilă, consilier superior la ANAF, a fost arestat împreună cu un avocat bucureștean au produs bugetului statului un prejudiciu de 357 de milioane de euro, care a fost constatat de Garda Financiară și Autoritatea Națională a Vămilor.
„În perioada 2009 – 2010, Garda Financiară și Autoritatea Națională a Vămilor, instituții subordonate ANAF, au finalizat mai multe acte de control la mai multe societăți implicate în această speță, fiind stabilit un prejudiciu total în valoare de 357 de milioane de euro adus bugetului general consolidat, constând în cea mai mare parte din accize și taxă pe valoare adăugată. Totodată, ANAF, prin Garda Financiară și Autoritatea Națională a Vămilor, a sesizat și a înaintat actele de control organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor”, se precizează într-un comunicat al ANAF referitor la „speța Celestini” remis, miercuri, agenției MEDIAFAX.
Nicolae Adrian Gavrilă, consilier superior în cadrul Direcției Generale de Coordonare a Inspecției Fiscale din Agenția Națională de Administrare Fiscală, a fost reținut, miercuri, de procurorii anticorupție, pentru că ar fi cerut și primit mită în schimbul unor intervenții în favoarea unor firme ale unui denunțător. Alături de el, în acest dosar a fost ridicat și avocatul bucureștean Marius Stăncescu.
Procurorii susțin că, în perioada 2007-2008, Gavrilă, în calitate de consilier în cadrul ANAF, a primit de la un denunțător suma de 120.000 de euro pentru a interveni pe lângă „factori de decizie” din ANAF pentru a evita blocarea conturilor unei firme. În 2008, Gavrilă i-a cerut aceluiași denunțător suma de 400.000 euro, „pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcție de conducere la Administrația Națională a Vămilor, pe lângă care lăsase să se creadă că are influență, astfel încât să fie efectuat transferul unei cantități de 960 de tone tutun din România în Italia, fără plata accizelor aferente”. În noiembrie 2010, Gavrilă „a pretins suma de 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă aceeași persoană cu funcție de conducere la Administrația Națională a Vămilor, în vederea ridicării sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanța și Giurgiu”.
În luna august 2009, avocatul Marius-Cătălin Stăncescu a primit de la același denunțător suma de 50.000 de euro, prin intermediul SC Amerisco Enterprises LTD – societate de tip off shore – pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influență, pentru a nu se constata, cu prilejul unei verificări la firma la care denunțătorul era acționar, fapte de evaziune fiscală și de contrabandă.
Avocatul Stăncescu i-a cerut aceluiași denunțător, în noiembrie 2010, 30.000 de euro, din care a și primit suma de 21.000 de euro, pentru a interveni pe lângă mai mulți comisari din structura centrală a Gărzii Financiare, „pe lângă care a lăsat să se creadă că are influență”, pentru ca instituția să nu constate mai multe fapte de evaziune fiscală și de contrabandă la firma la care denunțătorul era acționar.
Același denunțător i-a promis avocatului că, prin intermediul acestuia, va da un milion de euro „unei persoane din conducerea ANAF”, în schimbul banilor denunțătorului urmând să-i fie îngăduit să deschidă o fabrică de țigări care să funcționeze clandestin și care să fie ferită de controalele inspectorilor ANAF. Cu acest prilej, avocatul a cerut o sută de mii de euro, zece la sută din mita care urma să fie dată prin intermediul său.
Omul de afaceri italian Antonello Celestini, care l-ar fi denunțat procurorilor DNA pe Nicolae Gavrilă, consilierul superior al ANAF arestat miercuri împreună cu un avocat, a susținut, la Realitatea TV, că banii ceruți de cei doi ar fi trebuit să ajungă la „un șef mare de la vamă”, pentru că se apropiau alegerile.
Celestini a declarat, miercuri, că l-a cunoscut pe Gavrilă în Italia, atunci când acesta, aflat acolo în concediu, l-a vizitat pe omul de afaceri, împreună cu un alt afacerist italian, cunoștință comună. Celestini și Gavrilă s-au revăzut apoi în România, după ce consilierul superior al ANAF ar fi venit la italian pentru a-i spune că îl poate ajuta în cazul în care are „probleme” în afaceri.
„Când am avut nevoie, l-am sunat și l-am chemat”, a continuat italianul, povestind că cei de la vamă îi făceau probleme în tentativa sa de a duce în Italia 960 de tone de tutun cumpărat din România, o tranzacție comercială „perfect legală”.
Celestini a fost întrebat de jurnaliști la cine ar fi trebuit să ajungă banii ceruți de Gavrilă. „Nu știu dacă e bine să spun la momentul ăsta. Era un șef de la vamă. Un șef mare de la vamă”, a răspuns italianul, refuzând să divulge identitatea persoanei, pe motiv că ar putea „strica” ancheta procurorilor.
Întrebat dacă destinatarul banilor era șeful Autorității Naționale a Vămilor, Viorel Comăniță. Celestini a refuzat în continuare să divulge identitatea „șefului mare de la vamă”, răspunzând, amuzat: „Nu! Nu știu! Dar asta știe DNA”.
„Eu știu un lucru: că, la momentul respectiv, (au fost prinși de DNA, n.r.) numai niște intermediari. Nu e vorba numai de domnul Gavrilă, mai e și altcineva implicat în povestea asta. Au fost prinși toți. Eu cred că dacă zic acum cine e, cine mi-au zis ei că e, stric o lucrare a DNA și nu vreau să fac asta. Cred că nu trebuie să plătească răutățile numai pionii. Cine a organizat o anumită chestie? Cine a încercat să facă șantaj? Cine a dus în gravă criză niște firme, care plăteau salarii, care plăteau taxe? Și totul degeaba, numai dintr-o răzbunare personală și pentru a obține ceva personal. Domnul Gavrilă e doar un pion!”, a spus Antonello Celestini.
