Agricultorii din județ nu prea au nici un motiv de bucurie după ce și-au adunat recoltele de pe ogoare. Majoritatea culturilor se vând la prețuri foarte mici, unele la jumătate față de anul trecut, asta deși producțiile sunt în mare aceleași. Cei mai afectați sunt marii cultivatori, care au de vândut cantități foarte mari, au de plătit arenzi și de realizat însămânțările de toamnă. Cu alte cuvinte, nu au altă alternativă decât în a vinde la prețul pieței, chiar dacă acesta nu îi mulțumește nici pe departe.
Comparațiile cu 2012 îi strâng în spate pe cultivatori
Ilie Homeniuc, administrator al societății Prodimpex SRL Bălcăuți, care a cultivat în acest an 1.600 de hectare de teren agricol, a explicat că la porumb, care se recoltează în această perioadă, prețul este chiar și sub 40 de bani la kilogram, în condițiile în care ar trebui să fie de minim 75-80 de bani, pentru a fi acoperite cheltuielile. Anul trecut, kilogramul de porumb se vindea cu 1 leu. La fel stă situația și la grâu, a precizat cultivatorul, grâu care se vinde cu 50-60 de bani, în timp ce în 2012 era vândut cu 1 leu și chiar cu 1,20 lei la un moment dat.
„Nu știm de unde au apărut aceste fluctuații atât de mari. Cred că declarațiile ministrului Agriculturii, care anunța la un moment dat supraproducții la multe culturi, au fost o mare eroare, cu atât mai mult cu cât în cele din urmă producțiile nu au fost atât de mari”, a declarat Ilie Homeniuc. El a precizat că în condițiile acestor prețuri foarte mici ar trebui ca pâinea să se ieftinească substanțial, însă s-a arătat convins că acest lucru nu se va întâmpla.
Raportul preț-producție este falimentar pentru cultivatorii suceveni
Prețuri mult mai mici au și culturile de floarea-soarelui și soia. Astfel, floarea-soarelui se vinde acum cu aproximativ 1 leu, față de 1,90 de lei anul trecut, în timp ce soia se vinde cu 1,20-1,30 de lei, față de 2 lei în 2012.
Gheorghe Abogătoaie, administratorul SC Plop-Agro Plopeni, care a cultivat în jur de 700 de hectare de teren în Plopeni și Salcea, a explicat de ce 2013 este un an dezastruos.
„Producțiile sunt cam la fel de mari ca în 2012, iar prețurile sunt la jumătate, asta e realitatea pe care o poate confirma orice cultivator. O salvare ar putea veni din încasarea subvenției pe motorină, care nu ne-a fost virată de doi ani de zile. Cred că intrarea masivă a Ucrainei pe piața europeană a dus la această prăbușire a prețurilor”, a declarat Gheorghe Abogătoaie.
El a ținut să precizeze că în ciuda acestor probleme, persoanele de la care a arendat teren primesc câte 500 de kilograme de grâu la hectar, totodată el plătind și impozitul pe arendă.
Cartoful, scump când mulți cultivatori suceveni au renunțat la el
Cu un preț mai bun în 2013 față de 2012 este doar cartoful, în timp ce sfecla de zahăr are aproximativ același preț. Cartoful pleacă de la producători cu 1,2-1,3 lei kilogramul, față de 0,7 lei kilogramul anul trecut în această perioadă.
„După ce în ultimii doi ani de zile am aruncat sau donat mari cantități de cartof, deoarece nimeni nu îl cumpăra, acum, în 2013, am mai cultivat doar 65 de hectare cu cartof”, a precizat Ilie Homeniuc. În situația sa sunt mulți dintre agricultorii din județ, care au redus drastic suprafețele pe care au însămânțat această cultură.
Specialiștii spun că în acest an cartoful este semnificativ mai scump, în condițiile în care polonezii, care au invadat piața română anul trecut, au avut producții slabe.
„Este o perioadă de reglare a cererii cu oferta, iar statul nu poate interveni direct în această problemă”
Datele contabilizate de Direcția Agricolă Suceava confirmă, într-adevăr, că producțiile din 2013, la principalele culturi, sunt cam aceleași cu cele din anii anteriori. La nivel european lucrurile nu au stat la fel, susține Vasile Schipor, directorul executiv al Direcției Agricole Suceava.
„Este o perioadă de reglare a cererii cu oferta, iar statul nu poate interveni direct în această problemă. Prețurile sunt în scădere în toată Europa, pe fondul supraproducției. Se știe că anii cu producții bune scad automat prețurile. La nivel de județ este o problemă legată și de cum vând unii cultivatori. Cei mai mulți nu sunt puternici, lucrează solitar, pe cont propriu. Este nevoie de depozite mari și de asociere”, și-a spus punctul de vedere Vasile Schipor.