Legea răspunderii magistraților devine instrumentul de control al Executivului, constituind un regres legislativ care aruncă societatea în abisul totalitar de dinainte de 1989, afirmă președintele Asociației Magistraților din România, care a sesizat Comisia Europeană și alte foruri internaționale.
„Independența justiției nu înseamnă, așa cum s-a spus și s-a scris, că judecătorul se simte zeu ori că, fiind independent, sistemul judiciar s-a izolat de celelalte puteri ale statului. Independența justiției nu înseamnă nici că judecătorii nu răspund pentru hotărârile pe care le pronunță ori că acestea sunt luate în afara legii”, arată într-un comunicat de presă președintele interimar al Asociației Magistraților din România, judecătorul Dan Spânu.
„Dimpotrivă, astfel cum o prevăd atât Constituția României, cât și reglementările și documentele internaționale de principiu pe care România s-a angajat să le respecte , independența justiției este necesară tocmai pentru a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea dreptului și fără nicio influență nepotrivită. Și tot pentru aceleași rațiuni independența individuală a judecătorilor este garantată de independența sistemului judiciar în ansamblul său, independența judecătorilor este un aspect fundamental al statului de drept”, explică judecătorul.
Potrivit acestuia, atâta vreme cât problemele reale cu care se confruntă sistemul judiciar, probleme aduse la cunoștința atât a autorităților cu atribuții în acest sens, cât și a opiniei publice, sunt constant expediate în lumina unei imagini proaste a sistemului judiciar, imagine care devine, în baza unor interese obscure și dubioase, motivație necesară și suficientă pentru orice abuz, peste și în contra Constituției, peste și în contra reglementărilor internaționale, dreptul fundamental al fiecărei persoane de a fi examinat cazul său în mod echitabil nu are cum să fie respectat, în lipsa garanției independenței justiției.
„Și nu putem vorbi, în niciun caz, de independența justiției atunci când Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, declarată în 11 ianuarie 2012, constituțională, devine instrumentul de control al Executivului. Reintroducerea, în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, a unor atribuții substanțiale a ministrului Justiției, ca membru al Guvernului și persoană eminamente politică, nu poate fi interpretată altfel decât ca o imixtiune nepermisă a Executivului în justiție, o încălcare a principiului constituțional al separației puterilor în stat care anulează atât garanția de independență personală a fiecărui magistrat, cât și pe cea funcțională a sistemului. Nu este, din păcate, prima oară când România cunoaște asemenea reglementări: și înainte de 1989 Legea privind organizarea judecătorească punea instrumentul acțiunii disciplinare în mâna ministrului Justiției, iar substanța reglementării a fost păstrată și la adoptarea Legii 92/1992 . Abia în anul 2003, Constituția revizuită a conținut reforme importante în domeniul judiciar, printre cele mai semnificative fiind includerea principiilor separației și egalității puterii judecătorești față de puterea executivă și cea legislativă. Nu este lipsit de importanță să amintim că, în 2002, deci în perioada de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană, care este astăzi folosită ca scut și motivație pentru modificările legislative aduse în domeniul justiției, cerea reducerea implicării Executivului în justiție, deschizând drumul eliminării atribuțiilor ministrului justiției și amestecul executivului în justiție, prin lege”, afirmă Dan Spânu.
În opinia sa, este greu de înțeles cum ar putea fi, „în mod verosimil, justificat, pe baza protejării prestigiului justiției și a demnității funcției de magistrat, un asemenea regres legislativ care aruncă societatea pretins democratică din România în abisul totalitar de dinainte de 1989”.
„Este greu de justificat cum subordonarea sistemului judiciar, anularea independenței acestuia, și transformarea lui în fantoșa executivului ar putea servi la rezolvarea vreuneia dintre problemele cu care se confruntă justiția în momentul de față, în scopul asigurării unui act de justiție de calitate pentru cetățenii care se adresează instanțelor. Este, totodată, greu de justificat cum România de astăzi, stat membru al Uniunii Europene, își poate permite sfidarea propriei Constituții, a reglementărilor și a angajamentelor asumate la nivel european și internațional”, mai spune el.
Luând în considerare cele aratate mai sus, Asociația Magistraților din România a sesizat, în 10 ianuarie 2012, comisarul pentru justiție și afaceri interne, Viviane Reding, precum și Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni și Uniunea Internațională a Magistraților, aducându-le la cunoștință situația gravă în care se află justiția din România prin subordonarea legală a acesteia Executivului, cerând sprijin internațional în această privință, conchide sursa citată.
Judecătorii Curții Constituționale au decis, miercuri, că este constituțională hotărârea Plenului Senatului de adoptare a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la răspunderea disciplinară a magistraților și reorganizarea Inspecției Judiciare.
Legea urmează să fie promulgată de președintele Traian Băsescu.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, joi, să ceară Președinției retrimiterea Legii răspunderii magistraților în Parlament, pentru a fi reluate dezbaterile în raport de argumentele susținute de sistemul judiciar.
„În cadrul ședinței din data de 12 ianuarie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis să se adreseze Administrației Prezidențiale pentru a propune evaluarea oportunității de retrimitere a proiectului de Lege privind modificarea legilor 303/2004 și 317/2004, republicate cu modificări, la Parlament în vederea reluării dezbaterilor în raport și de considerentele exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii și de sistemul judiciar”, a informat, joi, Biroul de presă al CSM.
