Cheia gestionării eficiente a pădurii este regenerarea ei continuă, atât prin regenerările naturale, în care, în prima fază, natura este lăsată să-și facă treaba, iar apoi este ajutată cu o serie de lucrări absolut necesare pentru obținerea unui arboret de calitate, cât și prin lucrări de ajutorare a regenerării naturale și prin lucrări de împădurire, în care puieți ajunși deja la un grad avansat de dezvoltare se plantează după anumite scheme care să asigure diversitatea și dezvoltarea durabilă a viitoarei păduri.
Tocmai de aceea, silvicultorii suceveni, care gestionează cea mai mare suprafață administrativă împădurită din țară, demarează, începând de săptămâna aceasta, un amplu control de verificare a gradului de regenerare a pădurilor județului, pentru a stabili măsurile necesare în vederea dezvoltării normale a acestora.
„Controlul regenerărilor naturale și artificiale este o lucrare tehnică de o deosebită importanță, prin care se determină starea regenerărilor și se stabilesc măsurile necesare în vederea dezvoltării normale a acestora, până la realizarea stării de masiv. Scopul controlului este de a determina reușita regenerărilor și modul în care acestea s-au dezvoltat, precum și stabilirea lucrărilor care trebuie efectuate în continuare”, a explicat șeful Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu.
Starea de masiv reprezintă momentul din care o regenerare se poate dezvolta independent, fără a mai necesita lucrări de completare și întrețineri. Pentru realizarea stării de masiv se prevăd lucrările necesare pentru anul ce urmează: completarea sau refacerea pierderilor, revizuiri, mobilizări de sol, descopleșiri, rărirea puieților etc.
Controlul inițiat de conducerea silvicultorilor suceveni vizează în special cele aproape 10.500 de hectare din fondul forestier de stat, precum și cele peste 2.600 de hectare din fondul forestier administrat cu contracte, pe care au fost efectuate anterior lucrări de regenerare.
„Controlul anual al regenerărilor se execută în funcție de natura și stadiul de dezvoltare a regenerării, în două etape. Etapa I se referă numai la suprafețele pe care se asigură regenerarea naturală a pădurilor, în perioada în care semințișul se află sub arboretul matern și până la trecerea unui sezon de vegetație de la executarea tăierilor definitive. Etapa a II-a se execută în suprafețele care se regenerează în totalitate pe cale naturală, mixtă sau artificială și începe după trecerea unui sezon de vegetație de la executarea tăierii definitive, în cazul regenerării naturale integrale, de la executarea completării regenerării naturale cu regenerarea mixtă, sau de la executarea împăduririlor, în cazul regenerărilor artificiale”, a explicat inginerul Dorin Strugaru, șeful Biroului de regenerare a pădurilor.
Lucrări de împădurire pe aproape 1.300 de hectare, programate pentru 2017
Preocuparea continuă pentru regenerarea pădurilor care acoperă aproape jumătate din suprafața județului este vizibilă an de an, atât primăvara cât și toamna, când mii de oameni sunt antrenați în activități de împădurire a suprafețelor pe care au fost făcute lucrări de exploatare forestieră sau au avut loc fenomene extreme, precum doborâturile de vânt, care provocau pagube însemnate în pădurile Bucovinei și în urmă cu 100 de ani, conform registrelor vremii, ce consemnau prăbușirea arborilor pe suprafețe de zeci de hectare odată.
Tocmai de aceea Suceava a fost și rămâne cel mai împădurit județ din țară.
Intenția conducerii Direcției Silvice Suceava este de a efectua lucrări de împădurire pe aproape 1.300 de hectare, adică toate suprafețele neregenerate din județ, pe parcursul anului viitor.
Mai exact, suprafața neregenerată rezultată în urma aplicării tăierilor conform amenajamentelor în fond forestier de stat este de 915 ha.
„În primăvara anului 2017 suprafața care se va împăduri în fondul forestier de stat este de minimum 850 de ha, dar, pe cât posibil, vom acoperi întreaga suprafață neregenerată. În plus, vom împăduri întreaga suprafață neregenerată în fond forestier privat administrat cu contracte, de 197 de hectare, precum și o suprafață de 200 de ha în fond forestier privat ce aparține persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice”, a menționat Sorin Ciobanu, directorul DS Suceava.
În total, pădurea va fi refăcută prin lucrări de împădurire pe aproape 1.300 de hectare, suprafață mai mare decât toate suprafețele pe care se fac împăduriri în alte 20 de județe din țară.
Nouă milioane de puieți apți de plantat, produși anual în pepinierele proprii
Reușita regenerărilor este condiționată de calitatea lucrărilor și de calitatea puieților care se plantează, în vederea producerii unor pierderi minime.
Tocmai de aceea Direcția Silvică Suceava a amenajat 70 de pepiniere permanente, din care 68 sunt destinate culturii puieților de rășinoase, iar două sunt destinate culturii puieților de foioase. Suprafața totală a pepinierelor permanente este de 115 ha.
De asemenea, Direcția Silvică Suceava are 178 de pepiniere cantonale cu o suprafață totală de 10 ha.
Direcția Silvică Suceava produce anual aproximativ nouă milioane de puieți forestieri apți de plantat, din care, pe specii: 5,5 milioane de puieți de molid, 627.000 de puieți de brad, 420.000 de puieți de larice, 95.000 de puieți de pin silvestru, 570.000 de puieți de stejar, 440.000 de puieți de gorun, 350.000 de puieți de fag, 390.000 de puieți de paltin de munte, 330.000 de puieți de frasin, 190.000 de puieți de salcâm, 57.000 de puieți de cireș și 31.000 de puieți de tei.
În plus, pe o suprafață de 33 de hectare, la Pepiniera Silvica Salcea există culturi de puieți ornamentali dintr-o gamă diversificată de specii din genurile Chamaecyparis, Juniperus, Thuja, Hibiscus, Forsythia, Spirea, Magnolia etc., destinate vânzării celor care au de înfrumusețat curți, grădini sau parcuri.
