Amorțiții lor se mai și trezesc!

Așa cum nici nu era prea greu de presupus, campania de (ne)calificare a României la Campionatul Mondial de Fotbal s-a sfârșit lamentabil. Meciul de diseară, cu San Marino, e în afara campaniei, care pentru noi s-a încheiat încă de la returul cu Bosnia, în care, naivi și entuziaști cum suntem mai toți românii, ne puseserăm speranțe majore de calificare, amăgiți în mare măsură de discursul domnului Mircea Lucescu, școlit și călit în vorbă încă de pe vremea Răposatului, când dl Lucescu a cunoscut vreo două perioade de glorie, mai întâi ca jucător participant la Mondialele din Mexic, în 1970, apoi ca selecționer care a calificat România la Europeanul din 1984. Din nefericire pentru dânsul, nici spusele domniei sale (alea cu „marea familie tricoloră”, cu „spiritul de sacrificiu” ori cu „dragostea de culorile patriei”) nu mai au vreun sens pentru golănimea adunată din 4 puncte cardinale și 14 ligi second hand la reunirile lotului, și pentru care performanța sportivă se măsoară în mașini mega-benga, gagici cu cracii aferenți și manele de mare simțire. E drept și că ăia care joacă în campionate adevărate sunt la fel de breji ca ăi’ de vin (sau nu!) din China, cel mai lămuritor exemplu fiind al domnului Ionuț Radu (vă amintiți?, e cel care a „scăpat-o” pe Inter Milano de titlu în chiar ultimele minute ale meciului decisiv din ultima etapă, în care a produs o chiflă istorică!) care după ce apără o vreme de poți să crezi că-i chiar portar, reușește să se uite la o minge care îi trece pe deasupra capului, apoi la o alta, încât te gândești că ori nu vede bine, ori doarme în ghete. Ăilalți, amorțiți cu toții, de la Hagi, Rațiu și Dragomir până la Man (ăsta a fost o reală nenorocire!) arătau ca treziți din beție, mahmuri și apatici. Prin comparație, tot așa a fost și norvegianul Halland, preț de o repriză, în meciul cu Italia. Apoi s-a trezit, a dat două goluri, a bătut-o pe Italia în deplasare și s-a culcat la loc. Asta-i de fapt diferența: adormiții lor se mai și trezesc, ai noștri niciodată! Iar când o fac ca Birligea, doar pentru a face glume cretine după gol, îți vine să-i trimiți înapoi la somn!