ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International a îndemnat marți Guvernul român să „acționeze de urgență” pentru a pune capăt evacuării forțate a romilor din locuințe, relatează AFP.
„Lacunele legii permit autorităților locale, sub pretextul «renovării și amenajării centrelor urbane», să alunge comunități întregi de romi stabilite de mult timp și să le mute în locuințe improprii, izolate de restul populației”, denunță ONG-ul într-un raport, evocând cazuri de transfer în trei orașe, și anume Cluj-Napoca (nord-vest), Baia Mare (nord) și Piatra Neamț (nord-est).
„Guvernul român trebuie să acționeze de urgență pentru a pune capăt acestor încălcări ale dreptului la o locuință convenabilă (…) și să înceteze evacuările forțate”, continuă ONG-ul.
România înregistrează cea mai numeroasă minoritate romă din Europa, și anume 619.000 de persoane, potrivit recensământului din 2011, aproximativ două milioane, potrivit ONG-urilor.
Ținuți în sclavie până la sfârșitul secolului XIX, romii din România sunt în continuare supuși discriminărilor și trăiesc cel mai adesea în sărăcie, chiar dacă progrese au fost înregistrate în integrarea lor în acești ultimi ani, sublinia un raport recent al ONG-ului pentru apărarea drepturilor romilor, Împreună.
Amnesty International s-a concentrat asupra problemei locuinței, tratând trei cazuri care au creat polemică în acești ultimi ani.
Astfel, ONG-ul denunță evacuarea, în 2010, a sute de romi de pe o stradă din Cluj-Napoca către o zonă industrială periferică, foarte apropiată de un imens depozit de deșeuri, în locuințe „prea mici” și „fără instalații sanitare”.
ONG-ul critică, de asemenea, cazul de la Baia Mare din nordul țării. În 2012, primarul Cătălin Cherecheș a vrut să mute pe locul unui fost combinat chimic o mie de romi din cartierul improvizat Craica.
Consiliul Europei și numeroase ONG-uri au denunțat această operațiune.
Numeroși locuitori s-au opus acestui transfer, a constatat o jurnalistă a AFP în timp ce excavatoare distrugeau o parte din casele improvizate din Craica.
Alte persoane, în schimb, au acceptat să se mute în imobilele de birouri reamenajate pe locul fostei uzine chimice, chiar dacă dispuneau de un singur grup sanitar pe etaj. Primăria a vorbit atunci despre o soluție provizorie, evocând construirea unor locuințe sociale în viitor.
Amnesty denunță faptul că primăria nu s-a ținut de promisiuni.
