Amintiri din Comunism

Se cuvine să amintesc de un om deosebit al acelor vremuri: profesorul de muzică Gheorghe Alexa. Inițial învățător, fost elev la școala de la Șendriceni de lângă Dorohoi, a ajuns prin cursuri speciale profesor. La Suceava a fost adus de un alt dorohoian, tovarășul Emil Bobu, care l-a remarcat pe la școli sau Casa de Cultură Dorohoi. Era un om de o vitalitate extraordinară, bun cântăreț la vioară, chiar și vocal, și s-a afirmat ca metodist la fosta Casă a Pionierilor. Noi, mai tinerii, îi spuneam între noi moș Alexa, dar de față, evident, domn’ profesor. Avea un talent deosebit de pedagog, chiar și cu cei ca noi, de la cultură. Cu prof. Kroner fusese coleg și-l vizita uneori la biblioteca publică. A început activitatea artistică în timpul regelui Carol al II-lea, în prima ediție a Cântării României (Patrium Carmen). Muzica nu l-a părăsit niciodată. Pe la 55 de ani, activ la pionieri, conducea clasele de elevi de la această instituție la demonstrațiile de la 1 mai și 23 august. Evident, treceau pe lângă tribună cu privirea la dreapta, ca la armată, cântând. El în frunte, ca un tambur major, dirija prin ridicarea mâinii corul din spate. Când dădea ochii cu tovarășul Bobu, prim-secretar, îl saluta de câteva ori, să trăiți, tovarășe Bobu… În unele discuții mai în contradictoriu cu cineva, aducea un argument ultim: uite, aici, la părul meu. Avea un păr bogat, însă albit de vreme și de alți factori biologici. Uite la părul meu alb, crezi că eu pot vorbi prostii? Evident, era serios, extraordinar de activ. Profesorul Alexa a sădit pasiunea pentru muzică la fiii săi, întâi, apoi la generațiile numeroase de elevi.
Suceava, în epoca de aur și de dinainte a mai avut un profesor de muzică, un compozitor și pianist foarte talentat: Andrei (Bebe) Lipovan, trecut recent la cele veșnice, cum spune poporul nostru ortodox încă din timpuri imemoriale. Bebe Lipovan era un iremediabil boem, evident, un mare admirator al vodcii, băutura națională rusească. Era un conviv inteligent și cultivat, un om cu un suflet bun, generos și iertător. Foarte talentat muzician, deși mulți nu l-au prețuit la adevărata lui valoare, în epocă. Activist cultural ani și ani, dirijor de coruri în Suceava și județ, am bătut împreună multe drumuri, spre cârciumi azi dispărute. În anii noștri tineri la cultură, când beam de dimineață până seara și retur, pe la orele 8-9, când eram la sediu, venea cu strigarea: marinarii pe covertă! Fiecare dintre noi puneam pe birou câte 5 lei pentru prima sticlă de vodcă Stolicinaia, sau Moskovskaia, sau, in extremis, Krupskaia, cea de 60 de grade. Uneori mergeam spre seară pe teren să dormim pe nu știu unde. El, am mai spus cândva, nu depășea perimetrul unor orașe. Ajuns la Fălticeni, acolo rămânea. N-aș vrea să uit de vodca poloneză, puțin dulce-aromată: Wyborowa. Ele fac parte din Cântarea României socialiste, în epoca de aur a tovarășului Nicolae Ceaușescu.