Best-sellerul „America de peste pogrom”, autor Cătălin Mihuleac, trece granițele țării nu doar în bagajele românilor stabiliți în străinătate, ci ”europenizat”, deocamdată în spațiul cultural de limbă germană. Una dintre cele mai prestigioase edituri din Europa, Zsolnay Verlag, din Viena, a achiziționat copy-rightul romanului, îl va traduce în limba germană și îl va lansa pe piață în primăvara anului viitor.
Este remarcabil acest succes al cărții apărute în anul 2014 la editura Polirom-Cartea Românească deoarece, cu mici excepții, romanul a fost tratat cu răceală sau cu indiferență de critica de specialitate din țară. A fost, în schimb, extrem de bine primit de public, croindu-și singur drumul către cititori. Fără premii, fără promovare și susținere din partea institutelor culturale românești, „America de peste pogrom” a captat totuși interesul unei edituri de talia Zsolnay Verlag și va ajunge, în limba germană, în librăriile din Austria, Germania și Elveția.
”Cartea are drumul ei. Eu sunt ca o mamă pe care fiica o cheamă la bal, să vină să o vadă”, ne-a răspuns Cătălin Mihuleac, întrebat despre succesul cărții la o editură fondată în 1924, care până în 1938 a tradus în limba germană cărțile a patru laureați ai premiului Nobel pentru literatură – John Galsworthy, Sinclair Lewis, Roger Martin du Gard și Pearl S. Buck – și care i-a publicat pe Heinrich Mann, Franz Werfel sau H. G. Wells.
Cătălin Mihuleac ne-a mai spus că a primit până acum și două oferte de ecranizare a cărții, dar le-a refuzat pentru că nu erau pe măsura potențialului pe care îl are romanul.
”O carte atât de viu construită încât mi se părea că și eu sunt prinsă în ea”
Despre „America de peste pogrom”, Radu Paraschivescu a spus, în emisiunea ”Dă-te la o carte”, din 29 noiembrie 2014, că ”este o carte pe care ai vrea să o prelungești de la sine, ai vrea să ai puterea să mai adaugi pagini și capitole, atât de bine-i asamblată, atât de meșteșugit e scrisă și atât de mult te absoarbe. Este o carte care vorbește încă o dată, cu un talent formidabil (Cătălin Mihuleac mi se pare unul din povestitorii, chiar povestașii cei mai înzestrați din literatura română), o carte care vorbește despre acceptare și toleranță, despre vinovăție, despre trecut, despre felul în care te poți armoniza cu tine însuți intrând în ordinea bună a lumii”.
Romanul este recomandat pentru lectură și de profesorul Daniel Șandru, în nr. 765 al Observatorului cultural: ”Crescând pe două planuri, microistoria unei supraviețuitoare a Pogromului din 29 iunie 1941 aduce la scenă deschisă, de astă dată cu mijloacele literaturii, ale unei literaturi de cea mai înaltă calitate, istoria unui eveniment care ne privește, pe care trebuie să-l aprofundam spre a-i identifica resorturile și pentru a-l asuma cu maximă sinceritate. Și poate că, tocmai în acest sens, substratul emoțional identificabil în intensitatea scriiturii lui Cătălin Mihuleac este în măsură să ne pună în mișcare rotițele conștiinței, individuale și colective deopotrivă”.
O supraviețuitoare a deportării evreilor bucovineni în Transnistria, Mirjam Bercovici, nota în numărul din februarie 2015 al revistei Baabel, că ”America de peste pogrom” este, de fapt, nu o poveste, ”ci o tristă realitate care arată că oricând o populație relativ pașnică, vecini lângă care ai copilărit, oameni pe care i-ai iubit și ai crezut că-i cunoști, pot deveni aproape instantaneu cei care te batjocoresc, te rănesc, te violează și te omoară, încredințați fiind că o fac pentru o cauză dreaptă”. Ea mai spune că este ”o carte atât de viu construită încât mi se părea că și eu sunt prinsă în ea și trăiesc și mor odată cu eroii, fiecare dintre ei, mort sau viu, fiind de fapt un erou în felul lui”.
Un roman care ”se poate citi într-o răsuflare și fără a-l lăsa din mână”
Jurnalistul elvețian Markus Bauer a scris, în Neue Zurcher Zeitung din 8 iulie 2016, că scriitorul ieșean Cătălin Mihuleac ”răscolește prin romanul său despre pogrom [America de peste pogrom] sufletele oamenilor. (…) Cu acest roman, apărut la editura Polirom, autorul a scos pe tărâm literar evenimentele îngrozitoare săvârșite de armata română cu ajutor german, sub ochii autorităților. Această rezonanță puternică actuală arată că generația mai tânără din România a început să se preocupe de trecutul antisemit al țării”.
Acest roman al lui Cătălin Mihuleac ”se poate citi într-o noapte, se poate citi într-un zbor de avion, se poate citi într-o răsuflare și fără a-l lăsa din mână. (…) Deci o carte bine scrisă, ușor de citit, presărată de umor, sex și cu culori vii de telenovelă. Da, «America de peste pogrom» este toate acestea și este în același timp și prima și cea mai cutremurătoare carte din literatura română care abordează fără nici o eschivare ziua poate cea mai rușinoasă din istoria națională – pogromul de la Iași din 29 iunie 1941. (…) Radu Paraschivescu a afirmat că «America de peste pogrom» s-ar putea să fie cea mai bună carte a anului 2014. Cred că este foarte posibil să aibă dreptate”, a scris editorul Dan Romașcanu, în decembrie 2014, pe filme-carti.ro.
”America de peste pogrom” este o poveste care se citește pe nerăsuflate, povestea unei familii de evrei americani din anii 2000, specializată în comerțul cu mărfuri second-hand, ale cărei rădăcini se intersectează cu cumplitul pogrom de la Iași, din 29 iunie 1941, în care au fost masacrați circa 15.000 de evrei. În construirea romanului, Mihuleac s-a bazat pe documente istorice și pe mărturii de arhivă secretă din epocă, aducând în lumină imagini mai puțin cunoscute despre viața social-politică a Iașiului din acea perioadă.
Cătălin Mihuleac va fi prezent la Biblioteca Centrală Universitară din Iași, la dialogul organizat de ASJ Iași de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, pe 27 ianuarie a.c.. Cu această ocazie va vorbi și despre cel mai recent roman al său, „Ultima țigară a lui Fondane”, scrieri indisolubil legate de ”America de peste pogrom”.
