Ambasadorul Ucrainei la București, Markiyan Kulyk, a declarat, într-un interviu pentru RFI, că Insula Șerpilor ar trebui să primească platou continental și zonă economică exclusivă, subliniind totodată că acest lucru ar urma să influențeze linia de delimitare a spațiului maritim din Marea Neagră. Kulyk a declarat, într-un interviu acordat RFI, că Insula Șerpilor are statut de insulă conform dreptului internațional și, prin urmare, „ar trebui sa primeasca propriul teritoriu: platou continental și zonă economică exclusivă”.
„Așa cum vedem noi lucrurile, are toate caracteristicile necesare, din punct de vedere geografic, este suficient de mare, poate susține viața, există indicii încă din perioada antichității privind existența unor așezări umane, există oameni care trăiesc acolo în prezent… Desigur, înțelegem că – așa cum nu există criterii clare privind declararea unei insule – fiecare parte poate face propria interpretare … a fost o chestiune în discuție mult timp și în cursul negocierilor. De aceea am și ajuns la Curtea Internațională de la Haga. Vom vedea acolo ce argumente sunt mai convingătoare … și vom vedea care este decizia”, a comentat ambasadorul.
El a spus, de asemenea, că nu știe exact câți oameni trăiesc pe insulă, „dar există un oficiu poștal, o sucursală bancară, două hoteluri, autoritățile încearcă să dezvolte și infrastructura turistică”. „Sunt oameni care încearcă să își creeze o viață normală pe insulă, probabil, câteva sute. Și nu cred că e trecut undeva ca un criteriu să fie existența unei surse de apă dulce. N-am auzit cel puțin ca acesta să fi fost un criteriu în alte cazuri. Și, în orice caz, există apă, extrasă dintr-un puț de mare adâncime. Nu exista o conductă care să ducă apa de pe coastă. Apa există pe insula”, a adăugat el.
Ambasadorul a apreciat, de asemenea, că în funcție de soluția care va fi găsită de Curte, de eventuala recunoaștere a insulei, depinde modul în care va fi trasată linia de delimitare. „Și, potrivit unor estimări făcute de cercetători, în zonă există zăcăminte de gaze și hidrocarburi, pe care fiecare țară, desigur, și le dorește. De aceea, fiecare punct din această linie este atât de important. Ucraina consideră că trebuie să se țină cont de această insulă ca parte a teritoriului sau”, a adăugat el.
Întrebat în legătură cu perioada îndelungată de negocieri între România și Ucraina, care nu a dus la găsirea unei soluții, ambasadorul a apreciat că, în diplomație, șase ani nu pot fi considerați o perioadă lungă.
„Nimic nu se face într-o singură zi în diplomație, iar acești șase ani pot fi considerați de fapt o perioadă destul de scurtă.(…) Ucraina nu consideră că cei șase ani de discuții au fost prea mulți și ar fi gata și acum să negocieze din nou”, a adăugat el.
„În orice caz, asteptăm un răspuns din partea Curții Internaționale de Justiție, într-un termen destul de scurt, în urmatorul an, la unul dintre cele mai sensibile și mai importante puncte din relațiile noastre bilaterale. Iar ca ambasador al Ucrainei nu aș fi decât fericit să constat că acest subiect major ar fi rezolvat”, a adăugat ambasadorul, în interviul acordat RFI.
El a adăugat că CIJ urmează să traseze o linie pe care ambele părți o vor accepta .
Kulyk s-a declarat convins de victoria Ucrainei în procesul din fața CIJ. „Dacă nu am fi crezut în poziția noastră, că este bine argumentată prin legea internațională, că e suficient de puternică și mai ales dacă nu am fi crezut în echipa noastră de reprezentanți, nu ne-am mai fi prezentat. Vă asigur, avem
o echipă foarte bună de avocați și, desigur, suntem convinși de victorie”, a conchis Kulyk.
CIJ a anunțat, la 24 iulie, că în perioada 2-19 septembrie 2008 vor avea loc audierile părților în procesul privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), conform anunțului dat publicității de Curtea Internațională de Justiție (CIJ). Această etapă procesuală este faza orală a procesului și constă în prezentarea publică a pledoariilor cuprinzând argumentația juridică a celor două părți în fața judecătorilor CIJ, la Palatul Păcii din Haga, unde se află sediul Curții Internaționale de Justiție.
