Ambasadorul SUA în România, impresionat de oamenii și mănăstirile din Bucovina

Excelența Sa, Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, a fost săptămâna trecută într-o scurtă vizită în județul Suceava. Cu această ocazie, a oferit un interviu în exclusivitate pentru cotidianul Monitorul de Suceava. În timpul discuțiilor, Mark Gitenstein a vorbit despre oamenii și zona Bucovinei, despre oportunitățile de afaceri identificate, dar și despre relațiile României cu Moldova și schimbările din Polonia. Ambasadorul SUA la București a amintit și de problemele pe linie de justiție din România, dar și spinoasa problemă a bunurilor confiscate în perioada comunistă.
-Ce știți despre Bucovina și care sunt primele impresii despre această zonă a țării?
-Aceasta este a doua vizită a mea în Bucovina. Am mai venit aici în urmă cu un an și jumătate, când am vizitat mănăstirile pictate. Am fost la Iași, apoi am venit până în această zonă. Prima oară am fost impresionat de bisericile și mănăstirile incredibil de frumoase, de tripticele clădirilor, care sunt frumoase și extrem de interesante. Acum am reușit să petrec ceva timp împreună cu liderii politici și cu câțiva dintre tinerii de aici și am fost impresionat de creativitatea și energia oamenilor din această zonă.
-Bucovina a fost extrem de promovată ca brand turistic în ultimii doi-trei ani. Ce ar mai fi necesar pentru atragerea turiștilor? Credeți că ar fi utilă promovarea acestei zone și în Statele Unite ale Americii?
-În România vin turiști americani, însă nu destui. Acum, după ce am văzut țara și am petrecut ceva timp aici, am fost impresionat de cele văzute. Cred că trebuie să o prezentăm mai bine pe paginile de turism din SUA. Pe lângă destinațiile culturale, există turismul „activ”. Oamenii vor să urce pe munte, să călărească, să se plimbe cu bicicleta. Iar această regiune a lumii este extrem de potrivită pentru astfel de activități. Eu și soția mea, Libby, am făcut un tur cu bicicleta în sudul Transilvaniei anul trecut și a fost minunat. Cred că paginile de internet destinate turismului activ atrag oamenii ceva mai aventuroși, iar această regiune poate fi foarte interesantă pentru ei. Cred că atenția ar trebui îndreptată mai mult asupra paginilor destinate turismului activ și a companiilor de turism care oferă excursii pe munte, excursii cu bicicleta.
-Există companii din Statele Unite interesate să investească în România și în special în județul Suceava și dacă da, care sunt oportunitățile de afaceri identificate și domeniile unde se dorește demararea investițiilor?
-Așa cum am spus, mai devreme am discutat cu președintele Consiliului Județean, domnul Flutur, care analizează mai multe companii interesate să investească aici, în domeniul agricol, și ne îndreptăm atenția asupra acestora. Voi trimite atașatul comercial aici, pentru a analiza unele dintre acele oportunități împreună cu domnul Flutur și alți reprezentanți ai autorităților.
„Marea problemă e reprezentată acum de instanțe”
-Scandalurile politice din România sunt un subiect aproape
permanent. Cum afectează acestea imaginea țării în exterior?
-În România etichetați prea multe lucruri drept „scandaluri”, iar în unele cazuri sunt doar controverse politice normale. Mă uit la posturile de televiziune românești, citesc publicațiile românești și totul este numit „scandal”, deși uneori e vorba doar de controverse. Cred, totuși, că problema corupției creează probleme României peste hotare. Guvernul actual face eforturi pentru a soluționa problema, iar mecanismul continuu de verificare al Uniunii Europene (Mecanismul de Cooperare și Verificare) este foarte util, ajută la îmbunătățirea situației. Din câte am observat, România se descurcă mult mai bine la arestarea și punerea sub acuzare a infractorilor, în special în cazurile de corupție. Marea problemă e reprezentată acum de instanțe și aveți o nouă conducere a Consiliului Superior al Magistraturii și sunt optimist, cred că lucrurile se vor schimba, trebuie să se schimbe în această privință.
Despre culegerea de informații
-Potrivit acelor stenograme WikiLeaks, oameni din diferite domenii, pornind de la politicieni și terminând cu ziariști, mergeau să se „spovedească” la Ambasada Statelor Unite din București. Continuă și acum acest obicei?
-Aceasta este interpretarea dumneavoastră referitoare la subiectul stenogramelor și nu am să intru în detalii referitoare la stenograme. Însă meseria mea este aceeași cu cea a diplomaților români. Diplomații români se întâlnesc cu oameni din SUA și încearcă să afle ce se întâmplă în Senat, în Congres. I-am văzut, fac ceea ce facem și noi, caută oameni, încearcă să afle informații și le transmit acasă. Asta face ambasadorul României la Washington, la fel făcea fostul ambasador, iar eu fac același lucru.
Nu crede că acordarea cetățeniei pentru cetățenii din Moldova reprezintă o problemă
-Ce părere aveți de relațiile României cu Republica Moldova și Ucraina, două state care au aparținut fostei URSS și față de care România este legată din foarte multe puncte de vedere. Aș aminti aici populația României existentă în cele două state foste sovietice, dar și legăturile comerciale și culturale dintre aceste state.
-Cunosc mai bine relația cu Republica Moldova decât pe cea cu Ucraina. În ceea ce privește Republica Moldova, merg vineri în Republica Moldova pentru a treia oară. Am petrecut ceva timp discutând cu funcționari ai Ambasadei SUA din Republica Moldova și, din câte îmi dau seama, relația României cu actualul guvern al Republicii Moldova este destul de bună.
-Acordarea cetățeniei române pentru locuitorii din Republica Moldova nu este privită cu ochi buni de multe state ale Uniunii Europene. Dumneavoastră ce credeți despre acest subiect?
-Cred că se exagerează mult. Cred că reacțiile sunt mult mai estompate decât sunt prezentate. Știu că ambele părți și-au exprimat poziția vizavi de acest subiect, dar dacă citiți statisticile, nu cred că au existat atât de multe cazuri. Cred că dacă ar exista extrem de multe cazuri, situația ar putea deveni problematică, însă nu cred că acest lucru se va întâmpla acum.
Tinerii, cei care pot dezvolta economia
-Ați amintit în intervențiile dumneavoastră anterioare despre diferențele dintre România și Polonia. Credeți că România are vreo șansă de a prinde din urmă Polonia?
-Cred că România are foarte multe șanse de a urma modelul Poloniei și există multe discuții în acest sens. Știu că există o relație strategică reală la nivel de conducere între cele două țări și că România își dorește să reușească mai bine să realizeze lucrurile pe care încearcă să le facă Polonia. Și cred că este posibil, depinde însă de conducerea țării și în special de tinerii din România, fiindcă acum în Polonia tinerii antreprenori folosesc piața de capital pentru a dezvolta economia. Și cred că și în România există tineri care doresc să facă același lucru.
Nu sunt motive de îngrijorare din cauza extremismului ungar
-Extremismul ungar pare să prindă tot mai mult contur în această parte a Europei. Este amenințată România, inclusiv prin intenția de creare a Ținutului Secuiesc?
-Nu prea, nu sunt prea îngrijorat în această privință. Cred că aceasta este o evoluție normală în rândul anumitor oameni care și-ar dori să existe o mai bună recunoaștere culturală a culturii maghiare de aici și cred că ea există într-o mare măsură. Am fost foarte impresionat de UDMR și de capacitatea sa de a face eforturi, ca membru al Guvernului României, pentru a-și atinge multe dintre obiective. Cred că cei mai mulți dintre maghiarii din România recunosc faptul că au reușit să obțină multe lucruri în prezent.
-Ce s-ar fi întâmplat în Statele Unite cu o persoană care ar fi batjocorit un simbol național așa cum este Avram Iancu în România?
-În SUA, datorită modului în care sunt redactate Constituția și legile, este foarte greu să pedepsești o persoană care face un astfel de gest. Așadar cred că nu s-ar fi întâmplat mare lucru.
Guvernul României nu are bani pentru a plăti compensații
-România a fost condamnată în nenumărate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la proprietate. Avem o problemă cu justiția în privința retrocedării proprietăților confiscate în perioada comunistă?
-Cred că marea problemă în ceea ce privește retrocedările este lipsa resurselor pentru a plăti compensații oamenilor. În SUA avem o expresie, „Nu poți scoate apă din piatră seacă”, care înseamnă că nu poți cere unei persoane să-ți dea ceea ce nu are. Pur și simplu nu există resurse pentru a oferi compensații multora dintre aceste persoane, așadar întrebarea este: cum se poate crea un sistem prin care ele să primească respectivele compensații dacă nu există resursele necesare? Fondul Proprietatea asigură o parte din resursele necesare, dar probabil doar o zecime. Așadar se poate crea un alt mecanism, în concordanță cu hotărârile CEDO? Am acordat atenție subiectului, știu că și mulți reprezentanți ai Guvernului român acordă atenție acestui subiect și sunt încrezător că se va găsi o soluție.
-Veți reveni în zonă în calitate particulară, nu în calitate de ambasador al SUA?
-Mi-ar face mare plăcere. Este o zonă foarte frumoasă, una dintre cele mai frumoase din România și nu am petrecut suficient timp aici.