Ambasadorul Elveției la București, Livio Hurzeler, a declarat, marți, că motivul pentru care au fost impuse restricții muncitorilor români este faptul că Elveția are liberă circulație fără restricții cu celelalte țări europene, ceea ce a adus un aflux important de migranți, în special din Germania.
„Este prevăzută o perioadă tranzitorie până în 2016 cu restricții cu privire la numărul muncitorilor. (…) Avem liberă circulație și acum fără nicio restricție cu țările europene cu care am avut acorduri anterioare celui cu România și asta a adus un flux important de imigranți, în principal din Germania. Și, pur și simplu, nu mai sunt locuri de muncă. Acesta este cam singurul motiv, dar începând din 2016 nu va mai fi nicio restricție”, a spus ambasadorul, care, întrebat apoi dacă nu este vorba de 2014 în loc de 2016, a precizat că data trebuie verificată.
El a adăugat că există totuși nevoie de mână de lucru în anumite sectoare, menționând medicina și informatica.
„În anumite sectoare există oarecare nevoie. Mai ales, în domeniul medical, este nevoie de medici. Asta este clar. Și poate că în domeniul informaticii. Și avem în Elveția foarte mulți specialiști români în domeniul muzicii clasice. Așa cum spuneam, trei din patru maeștri de concert din orchestre sunt români și apoi și în domeniul cercetării în științele matematice și fizice avem cercetători români la universitățile politehnice. Noi nu avem o piață pentru acei muncitori care nu sunt foarte specializați. Nu avem mari piețe ale agriculturii, în domeniul construcțiilor, ca în Spania și Italia. Deci este necesar formarea pe puncte și aici vechile țări ale UE care au relații anterioare cu privire la libera circulație a persoanelor cu Elveția, dar și România, au fost deja înainte”, a spus ambasadorul.
Întrebat dacă nu se ia în calcul mărirea plafoanelor pentru profesii din medicină sau informatică, ambasadorul elvețian a explicat că aceste cote vor fi menținute. „Nu vor fi mărite în orice caz pentru următorii doi ani”, a spus el.
La rândul său, Teodor Baconschi a explicat că subiectul este pe agenda discuțiilor bilaterale. „Conform Tratatului de Aderare a României, ratificat în statele membre, există până în 2014 o perioadă de tranziție în care fiecare stat membru face o evaluare de etapă și liberalizează gradual accesul muncitorilor români pe piața muncii. Uniunea Europeană are un acord cu Confederația Elvețiană care s-a angajat să liberalizeze complet accesul românilor pe piața muncii tot până în 2014, deci subiectul este pe agendă. Am apreciat aspectele mai mult decât încurajatoare și de conținut ale relației bilaterale, ați auzit și astăzi că în urma unui referendum, bunăoară, Elveția a ridicat vizele pentru români și bulgari în 2009 cu o majoritate grăitoare. Deci ne concentrăm pe dialogul politic, cooperarea în cadrul UE, stimularea investițiilor și pe buna întrebuințare a acestui grant de 181 milioane de franci elvețieni pe care l-am primit pentru a reduce decalajul dintre țara noastră și celelalte țări membre. Le spunem prietenilor noștri elvețieni că cifrele sunt mici, companiile de fapt cer prezența unor specialiști români și deci trebuie să avem o comunicare cât mai bună pentru a nu inventa false pericole și pentru a consolida, inclusiv prin migrația forței de muncă, buna relație româno-elvețiană”, a spus Baconschi.
Accesul pe piața muncii din Elveția va rămâne restricționat cel puțin până la sfârșitul lui mai 2014 pentru bulgari și români, după ce Consiliul federal (Guvernul elvețian) a confirmat miercuri prelungirea perioadei tranzitorii pentru cetățenii acestor state, relatează Le Matin, în ediția online.
Lucrătorii liber-profesioniști români și bulgari vor beneficia complet de libera circulație începând de la 1 iunie 2011. Problema „falșilor liber-profesioniști” afectează însă lumea politică elvețiană de ceva vreme.
Acordul privind libera circulație a persoanelor, încheiat în 1999, prevede posibilitatea de menținere cu titlu temporar a restricțiilor naționale pe piața muncii pentru maxim șapte ani. Prima prelungire, la care a recurs Elveția, nu trebuie motivată.
În cazul unor perturbări grave sau al unor amenințări cu perturbări grave pe piața muncii, Elveția ar putea prelungi perioada tranzitorie cu încă doi ani, până în mai 2016.
Cererea de forță de muncă bulgară și română se manifestă în principal în sectorul serviciilor (76 la sută din autorizații) și în agricultură (17 la sută).
La sfârșitul lui decembrie, 8.690 de cetățeni bulgari și români locuiau în Elveția, ei reprezentând 0,8 la sută dintre cetățenii europeni. Spre deosebire de sfârșitul lui 2009, numărul lor a crescut cu 17,5 la sută, respectiv 1.292 de persoane.
