Ambasadorul agreat al Olandei la București, Matthijs van Bonzel, declară într-un interviu acordat MEDIAFAX că țara sa va menține restricțiile pe piața muncii până la 1 ianuarie 2014, el precizând că până atunci Haga ia măsuri împotriva exploatării muncitorilor străini.
El spune că Olanda a explicat deja Comisiei Europene că actuala situație justifică menținerea restricțiilor.
Diplomatul menționează că autoritățile olandeze sunt conștiente că după 1 ianuarie 2014 trebuie să fie pregătite pentru a primi români și bulgari pe piața muncii și profită de actuala perioadă pentru a adopta măsurile necesare pentru a face accesul unor noi muncitori gestionabil de către societate.
El mai spune și că, în acest moment, Olanda are un aflux din țările est-europene care au aderat mai devreme. Diplomatul a mai afirmat că din punct de vedere macroeconomic, este un beneficiu, dar la scară mai mică acești oameni sunt exploatați. El laudă însă muncitorii români, pentru că aceștia „vorbesc engleza fluent, sunt bine educați, nu numai că au o educație tehnică, ci și vorbesc, oferă un feed-back”.
Pe de altă parte, ambasadorul a răspuns și criticilor președintelui Traian Băsescu. Matthijs van Bonzel arată că Rotterdam „este de departe cel mai mare port din UE, ceea ce înseamnă că este cea mai mare poartă de intrare pentru tot ceea ce este legal, însă, firește, dacă ești mare, atragi inevitabil și tot ceea ce este ilegal”.
În ceea ce privește traficul de droguri, el spune că Olanda este foarte strictă în ceea ce privește comerțul și marii traficanți de droguri. „Dar tratăm utilizatorii individuali de droguri mai degrabă ca pe o persoană care fie are o problemă pe care trebuie s-o abordăm prin politicile de sănătate, fie – dacă este vorba despre cineva care creează probleme în societate – avem sistemele normale de poliție și justiție care să se ocupe de acești oameni. Deci, avem o abordare mai pragmatică față de droguri, pe care am dezvoltat-o de-a lungul anilor și care are rezultate relativ pozitive”, a spus el.
Ambasadorul s-a mai referit și la site-ul PVV. El spune că, dacă ar exista vreun caz de discriminare, natura acestuia trebuie stabilită de judecători.
Agenția MEDIAFAX prezintă integral interviul acordat de ambasadorul agreat al Olandei la București, Matthijs van Bonzel:
Reporter: Sunteți în România de aproape patru luni…
Matthijs van Bonzel: Exact.
Rep.: Ați venit anul trecut aici.
M.V.B.: Am venit la sfârșitul anului trecut, da.
Rep.: Dar nu v-ați prezentat scrisorile de acreditare președintelui. Știu că ați prezentat la MAE scrisorile de acreditare, dar nu v-ați întâlnit și cu președintele. Care este cauza?
M.V.B.: Este corect, nu mi-am prezentat încă scrisorile. Aștept încă o programare.
Rep.: Știu că alți ambasadori au venit mai târziu, dar și-au prezentat deja scrisorile. De exemplu, cel francez. Cine este de învinovățit pentru că încă așteptați această întâlnire?
M.V.B.: Este prerogativa oricărui șef de stat să primească ambasadori. Deci, asta este situația și eu aștept invitația sa.
Rep.: Dar vă simțiți afectată munca de această întârziere, pentru că, din ceea ce știu, conform regulilor diplomatice, până când nu prezentați scrisorile de acreditare șefului statului nu puteți acționa pe deplin ca ambasador.
M.V.B.: Pot să-mi fac munca, pot să văd mulți oameni pe care este nevoie să-i văd pentru a-mi face o impresie bună despre țară, pentru a stabili o cooperare, pentru a promova interesele economice. Deci, din punct de vedere practic, pot să fiu activ profesional.
Rep.: Fiindcă l-am menționat pe președinte. Președintele Băsescu a criticat dur autoritățile olandeze. La sfârșitul anului trecut a spus că, în timp ce România are Albița, Olanda are Rotterdam. „România are Albița. Olanda are Rotterdam-ul. Îmi pare rău, nu Albița e poarta de intrare a țigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Și nu România, din neputință, a legalizat prostituția, nu România, din neputință, a legalizat consumul de droguri”, a spus președintele. Și tot președintele a făcut și un apel la boicotarea produselor olandeze. Care este răspunsul sau comentariul dumneavoastră?
M.V.B.: Relațiile economice se dezvoltă foarte bine. Acesta este un lucru foarte bun. Și, în pofida crizei economice, și cred că, sprijinite de Guvernele noastre, investițiile și exporturile sunt permanent în creștere. Acesta este principalul lucru pe care l-am remarcat cu satisfacție. Exporturile României către Olanda sunt în creștere, investițiile Olandei în România cresc. Suntem deja de ceva vreme principalul investitor străin în România. Avem deja peste 4.000 de antreprenori olandezi aici activi. Marea majoritate sunt IMM-uri, cred că și acesta este un lucru important pentru că înseamnă că micii oameni de afaceri văd oportunități aici.
În ceea ce privește Rotterdam-ul, acesta este de departe cel mai mare port din UE. Ceea ce înseamnă că este cea mai mare poartă de intrare pentru tot ceea ce este legal însă, firește, dacă ești mare, atragi inevitabil și tot ceea ce este ilegal. Deci, cred că Rotterdam va fi mereu pe lista tuturor lucrurilor care intră în Europa. Pe de altă parte, noi suntem foarte mândri că suntem lideri în investigația și tehnologia necesare pentru a afla ce intră în țară. Deci, avem un sistem care scanează 100% containerele care intră în UE prin portul Rotterdam, iar acest lucru ne permite într-o mare măsură să excludem lucrurile care nu vrem să intre în UE. Și putem dezvolta aceste tehnologii și le putem extinde și eficientiza și le putem exporta, să le împărțim cu ceilalți parteneri, astfel încât Europa să devină tot mai rezistentă la lucrurile ilegale.
Iar în ceea ce privește drogurile, poate că ați aflat că în Olanda avem o politică foarte diferită în ceea ce privește consumul de droguri. Suntem foarte stricți în ceea ce privește comerțul și marii traficanți de droguri, dar tratăm utilizatorii individuali de droguri mai degrabă ca pe o persoană care fie are o problemă pe care trebuie s-o abordăm prin politicile de sănătate, fie – dacă este vorba despre cineva care creează probleme în societate – avem sistemele normale de poliție și justiție care să se ocupe de acești oameni. Deci, avem o abordare mai pragmatică față de droguri, pe care am dezvoltat-o de-a lungul anilor și care are rezultate relativ pozitive.
Rep.: Deci, acesta este răspunsul dumneavoastră.
M.V.B.: Deci, acesta este răspunsul meu.
Rep: Pe de altă parte, premierul olandez Mark Rutte a făcut niște afirmații dure. El a spus, la 1 martie, că România și Bulgaria nu au făcut suficiente progrese pentru a obține sprijinul Olandei pentru a adera la Spațiul Schengen. Și de asemenea a spus că este sceptic în ceea ce privește capacitatea României și a Bulgariei de a securiza frontiera Schengen ca membre ale acestui spațiu. Vă rog să detaliați comentariile premierului și să spuneți de ce Olanda consideră că România nu este pregătită să adere la Schengen.
M.V.B.: Noi acordăm o foarte mare importanță cantității și calității măsurilor pe care țările le adoptă și le aplică în ceea ce privește controlul frontierelor, dar și sistemului din spatele acestora, care le guvernează. De asemenea, acordăm o foarte mare importanță raportului MCV care arată în ce măsură România și Bulgaria aspiră și se apropie tot mai mult de obiectivele fixate în cadrul acestui mecanism. Din rapoartele tehnice, vedem că sunt încă unele deficiențe, că au fost făcute progrese și sperăm că în cursul acestui an vom vedea și mai multe progrese făcute.
Rep.: Dar, din experiența dumneavoastră aici, împărtășiți opiniile domnului premier?
M.V.B.: El evaluează rapoartele pe măsură ce le primim și continuăm să evaluăm noile rapoarte. În iulie va fi făcut public un raport foarte important privind MCV care va măsura progresele făcute de România și Bulgaria în privința tuturor obiectivelor fixate, din ultimii cinci ani. Acela va fi un raport major în această evaluare a progreselor făcute.
Rep.: Apropo de raportul MCV pe care îl așteptați în această vară. Vorbind deschis, chiar vă așteptați ca Guvernul dumneavoastră să-și schimbe poziția pe care a avut-o până în prezent? Adică, sunt semnale pozitive până acum?
M.V.B.: Totul depinde de conținutul raportului MCV. Raportul MCV nu este ceva ce am stabilit noi, este ceea ce Comisia Europeană a stabilit ca instrument, în acord cu toate statele membre, inclusiv România și Bulgaria, pentru a analiza în România și Bulgaria modul în care statul de drept și politicile anticorupție sunt coroborate și pentru măsurarea progreselor în aceste domenii. Și pe această bază vom trage concluziile.
Rep.: Dar știți că au fost multe critici pe tema aceasta, pentru că s-a spus că este o legătură nepotrivită între MCV și aderarea la Schengen, spunându-se că, de fapt, MCV nu ar trebui luat în calcul ca o condiție pentru aderarea la Spațiul Schengen.
M.V.B.: Noi credem că dă un indiciu clar pe baza unor criterii clare, comune, stabilite la nivel european despre progresul făcut în țările care vor să adere la comunitatea Schengen. Pe această bază, putem să luăm o decizie. Așa cum știți, pentru aderarea la Schengen trebuie luată o decizie în unanimitate, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru trebuie să tragă o concluzie proprie, bazată pe fapte. Faptele sunt atât de natură tehnică precum și legate de încrederea pe care o avem în funcționarea sistemului statului. Pe aceste baze, trebuie să putem fi încrezători în sistemul autorităților țării respective.
Rep.: Vreau să vă rog ca dincolo de aceste comentarii ale dumneavoastră care au un caracter general, să dați trei exemple – sau dacă aveți mai multe, foarte bine – trei exemple de evenimente din România care vă fac să simțiți că nu a sosit timpul să luați o decizie privind aderarea României la Schengen.
M.V.B.: Cred că ar trebui să ne uităm la măsurile luate, la progresul care este deja vizibil. Și cred că, dacă vom continua pe această linie, suntem pe calea cea bună.
Un punct specific este Strategia anticorupție, care a fost acceptată de Guvern ca atare, ceea ce reprezintă un pas major înainte. Aceasta este acum trimisă la Parlament, iar Parlamentului i se cere să o accepte ca atare. Ea include și elemente despre imunitatea parlamentară. Toate acestea sunt cruciale. Iar ministrul Predoiu a spus corect că ar trebui ca într-un stat de drept nicio persoană care comite o ilegalitate să doarmă liniștită. Sistemul legal funcționează și îi va găsi pe aceia care nu respectă legea. Această dezvoltare este crucială și constat progrese și sper ca acestea să continue și în final să conducă la rezultate pozitive.
Rep.: Mă scuzați, dar eu v-am cerut trei exemple concrete de evenimente din România care să arate că România nu este încă suficient pregătită pentru aderarea la Schengen.
M.V.B.: Eu vreau să privesc mai degrabă pozitiv. Avem criteriile din cadrul MCV. Pe măsură ce aceste criterii sunt îndeplinite gradual, țara se apropie de nivelul pe care România și toată UE și l-au stabilit ca orizont pentru îndeplinirea criteriilor privind statul de drept și combaterea corupție. Deci, toate lucrurile care contribuie la apropierea de acest orizont contribuie, în final, la obținerea de rezultate pozitive.
Rep.: Îmi pare rău, dar răspunsul dumneavoastră este insuficient. Pentru că este minunat că vedeți lucrurile în mod pozitiv, dar fapt este că rămâne o decizie negativă. Deci, care sunt exemplele concrete. Menționați-le, astfel încât să putem spune iată ceea ce așteaptă cel mai important oficial olandez din România.
M.V.B.: Am elementele din raportul MCV. Sunt elemente pe care poporul român, România, politicienii români le au și ei. E același raport.
Rep.: Bine, pentru că insistați cu raportul MCV, spuneți care sunt principalele elemente pozitive pe care așteptați să le vedeți incluse în raportul din vară sau pe care v-ar plăcea să le vedeți incluse în raportul din vară.
M.V.B.: Am aici, din raportul Comisiei Europene care conchide că trebuie îmbunătățită combaterea corupției la nivel înalt, numirile la Înalta Curte. CE de asemenea conchide că este nevoie de mai multe rezultate în combaterea corupției la achizițiile publice. Și toate acestea sunt criterii în cazul cărora Europa spune că este nevoie să vadă mai multe rezultate. Deci, acestea sunt punctele pe care le urmărim și acestea sunt punctele relevante pentru luarea în calcul a unei decizii pozitive sau nu în ceea ce privește Schengen.
Rep.: Românii ar spune că legătura între accesul la Spațiul Schengen și achizițiile publice este cumva foarte îndepărtată.
M.V.B.: Statul de drept se referă la tot ceea ce afectează funcționarea statului, iar funcționarea statului este crucială pentru a gestiona problema controlului frontierelor externe. Și de asemenea modul de funcționare în interiorul sistemului. Sunt lucruri care în general sunt relevante pentru a funcționa în interiorul UE și lucruri despre care o largă majoritate din Parlamentul nostru crede că UE ar trebui să le consolideze: cum funcționează statul, cum funcționează autoritățile, să avem disciplina necesară pentru a respecta regulile stabilite mai întâi la Bruxelles și să le implementăm în legea națională și să le respectăm.
Rep.: Cred în continuare că nu ați menționat exemplele specifice pe care le-am solicitat, însă ați spus lucruri foarte interesante despre modul în care un stat ar trebui să funcționeze în UE și m-a dus cu gândul la un subiect despre care vroiam să vă întreb – site-ul PVV. A fost o dezbatere în PE, au fost critici puternice ale oficialilor UE, n-am să menționez oficialii români, ci oficialii UE care au considerat acest site discriminatoriu. Premierul Rutte nu a susținut ideea acestui site dar nici nu a respins-o, însă Guvernul dumneavoastră cooperează cu PVV. Cum comentați această situație din perspectiva valorilor UE pe care le-ați menționat și a tuturor acestor critici?
M.V.B.: Premierul a spus foarte clar în comentariile sale că nu vrea să reacționeze în legătură cu inițiative specifice ale niciunui partid politic din Olanda. El urmărește propria linie, care e cea a Guvernului și acordă mare importanță respectării statului de drept. Deci, dacă ar fi vreun caz de discriminare, natura acestuia trebuie stabilită de judecători. Sunt posibilități de a merge la Avocatul poporului sau la judecători, sunt legi referitoare la discriminare, există principiul nediscriminării în legislația europeană. Toate acestea trebuie judecate conform principiilor statului de drept.
Rep.: Aveți cunoștință dacă s-a adresat cineva Avocatului poporului, dacă s-au primit plângeri?
M.V.B.: Cred că au primit niște scrisori. Nu știu cum sunt gestionate, dar aceasta este sarcina lor, este competența Ombudsmanului legat de chestiuni guvernamentale și a judecătorilor în ceea ce privește aspectele sociale.
Rep.: Iar premierul cooperează cu cineva care este investigat de Ombudsman.
M.V.B.: Guvernul are propria linie, propria responsabilitate în ceea ce privește muncitorii din alte state UE. Se iau măsuri clare pentru a controla migrația și pentru a oferi muncitorilor măsurile de securitate necesare, pentru a le permite să muncească, să funcționeze în societate, în economie. Aceasta este responsabilitatea premierului, a Guvernului.
Rep.: Situația politică internă este complicată în Olanda. Iar oficialii români au pus pe seama situației politice interne opoziția Guvernului olandez față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. Ce le răspundeți?
M.V.B.: Dacă vă uitați la situația din Parlament, avem o largă majoritate care susține această linie, respectiv că avem nevoie de raportul MCV ca un indiciu pozitiv că putem spune „Da” aderării României și Bulgariei la Schengen. Există o largă majoritate a parlamentarilor, cred că patru cincimi din parlamentari, care susțin poziția Guvernului în acest caz, și anume că sunt necesare două rapoarte consecutive privind mecanismul MCV pentru a indica faptul că România și Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen. Deci, nu este doar o chestiune legată de coaliția care susține Guvernul, este dincolo de această coaliție. Trebuie, ca Guvern, să ne convingem noi înșine și apoi să mergem în Parlament și să convingem Parlamentul.
Rep.: Așadar, care este procedura? Înțeleg că după raportul MCV din vara acestui an va fi o dezbatere în Parlamentul dumneavoastră, iar parlamentarii vor trebui să decidă dacă raportul este suficient?
M.V.B.: Avem raportul MCV în iulie. Pe această bază, Guvernul va redacta o poziție scrisă pe care o vom prezenta în Parlament. Parlamentul nostru dă un mandat Guvernului nostru înainte de Consiliul JAI din septembrie și astfel Guvernul nostru va fi susținut de Parlamentul nostru sau nu să se ducă la Bruxelles și să spună „Da” sau „Nu” privind aderarea României la Schengen.
Rep.: Și vă repet întrebarea de mai devereme: vă așteptați într-adevăr la o schimbare de atitudine a Guvernului dumneavoastră?
M.V.B.: Depinde totul de raportul MCV.
Rep.: V-am auzit menționând oamenii de afaceri olandezi din România. Ei sunt o comunitate foarte importantă cu investiții foarte importante aici. Știți că ei au pledat cu putere pentru aderarea României la Schengen, dar nu i-ați ascultat prea mult. Și apropo, au criticat și poziția Guvernului olandez legată de site-ul PVV.
M.V.B.: Ceea ce eu apreciez este că oamenii de afaceri se organizează și iau poziție. Fac acest lucru în mod constant și clar și în Olanda. Își expun punctul de vedere, își exprimă interesele, ceea ce e bine. Parlamentul, Guvernul, opinia publică, media cunosc astfel care sunt interesele lor. Sunt și alte interese pe care Guvernul și Parlamentul trebuie să le ia în calcul. Și măsoară aceste interese ale mediului de afaceri prin raportare la alte interese de care trebuie să țină seama, ca de exemplu: ordinea publică, interesele sindicale, obligațiile internaționale ale țării. Oamenii de afaceri au o clară opinie despre România care arată că au încredere în această țară, că vor să investească în această țară și că văd multe oportunități de dezvoltare și da își exprimă foarte clar opinia.
Rep.: Dar vi se plâng de toate aceste aspecte, precum regulile statului de drept? Dumneavoastră ce vă spun?
M.V.B.: Ei își expun opinia exprimată și în conferințele lor de presă și în declarațiile lor. Eu o iau în considerare și transmit mai departe la Haga, Guvernului.
Rep.: Și cum se face că Guvernul nu ia în calcul opinia lor?
M.V.B.: Păi așa cum v-am spus, Guvernul trebuie să țină cont de mai multe interese ale diferiților actori ai societății.
Rep.: Îmi aduc aminte că în toamna acestui an mai multe camioane cu marfă olandeză au fost oprite la frontiera românească. Autoritățile române au spus atunci că există niște suspiciuni legate de acestea. Știți care a fost, în final, rezultatul analizelor? Ce s-a întâmplat?
M.V.B.: Cred că de fapt s-a întâmplat că aplicarea regulilor fito-sanitare ale UE nu a corespuns cu așteptările. Lucrurile au fost corectate. Aplicarea acestor reguli de către autoritățile vamale a fost un pic diferită față de ceea ce se aștepta din partea lor.
Rep.: Cum adică?
M.V.B.: Adică dacă un camion vine la frontieră cu plante și nu are pașaport pentru că transportatorul consideră că aceste plante nu au nevoie de pașaport iar vameșul spune că trebuie să ai pașapoarte, fie este vina transportatorului – pentru că de exemplu respectivul tip de plantă are nevoie de pașaport – fie a vameșului – pentru că marfa transportată nu are nevoie de pașaport. A fost o astfel de situație. În cele din urmă, s-a stabilit că nu era nevoie de astfel de pașaport și că avea acces liber pe piața românească. Și nu am mai avut astfel de situații de atunci. Nu mă aștept la alte situații de acest gen.
Rep.: Vorbind tot despre afaceri, despre o posibilă afacere. Recent, vicepreședintele Comisiei de apărare din Camera Deputaților din România a spus că avioane F-16 aparținând Guvernelor portughez și olandez ar putea fi cumpărate de autoritățile române. Ce puteți spune despre o astfel de tranzacție?
M.V.B.: Informația este corectă. Avem de vânzare 15 avioane. Sunt în stare foarte bună, au fost bine îngrijite în scurta lor viață. Sunt de vânzare și noi am vrea să le dăm unei alte țări NATO. Asta vă pot spune.
Rep.: Dumneavoastră sau cineva din Guvernul duneavoastră poartă deja discuții oficiale cu autoritățile române?
M.V.B.: Există un schimb de informații între părți pe această temă.
Rep.: Și cât de vechi sunt?
M.V.B.: Nu știu, dar sunt în stare foarte bună. Și sunt disponibile la vânzare.
Rep.: Și cam cât ar costa? Măcar aproximativ.
M.V.B.: Nu pot să fac speculații despre preț. Nu vă pot spune.
Rep.: Se poate atașa unei astfel de tranzacții o condiție legată de construirea de infrastructură aeroportuară, de pregătirea piloților, de offset?
M.V.B.: Toate lucrurile acestea depind de cerere și de ofertă. Și acestea trebuie discutate cu părțile interesate. Aceste aspecte sunt discutate de părți și cred că ambele părți și alte părți potențial interesate negociază aceste lucruri în general și la un moment dat se va ajunge la o concluzie.
Rep.: Dar ce le-ați spune celor care în mod direct v-ar întreba dacă achiziționarea acestor avioane ar putea fi și un preț pentru Schengen?
M.V.B.: Nu . Aceste subiecte nu au nicio legătură.
Rep.: Deci, le spuneți autorităților române că nu o să vă răzgândiți în privința Schengen, indiferent câte avioane ar cumpăra?
M.V.B.: Așa cum ministrul Diaconescu a spus foarte corect, așa am citit, că problema Schengen trebuie privită ca atare, de sine stătător. Noi nu atașăm și nu vom atașa nicio altă condiție. Schengen are de-a face cu regulile statului de drept aplicate la nivelul UE. Ca o țară deschisă, pentru noi controlul la frontieră este crucial. Deschiderea frontierelor interne și acceptarea unei frontiere externe comune este ceva ce noi considerăm foarte important. Probabil aceasta explică de ce cel puțin patru cincimi din Parlamentul nostru consideră că până la urmă România ar putea adera, însă că trebuie să întrunească condițiile pe care le-am stabilit în comun cu România în ceea ce privește aplicarea regulilor statului de drept și combaterea corupției.
Rep.: Când vă așteptați ca discuțiile pe tema F16 să se încheie? Anul acesta?
M.V.B.: Sunt mai multe părți interesate de aceste avioane. Deci, este vorba de a le face disponibile pe piață.
Rep: Spuneți că sunt și alte țări, în afară de România, care sunt interesate să le cumpere?
M.V.B.: Da, da. Sunt mai multe părți. În NATO și din afara NATO. Asta contează. Pentru că noi am prefera să oferim aceste prețioase aparate unui alt aliat din NATO. Apropo, e important de subliniat că sunt multe subiecte în care avem aceeași opinie cu România. Nu ar trebui să ne axăm doar pe Schengen.
Rep.: Da? Menționați-le.
M.V.B.: De exemplu, NATO, politica privind Orientul Mijlociu. Lucrăm împreună în interiorul UE la consolidarea regulilor de drept și la adoptarea măsurilor de consolidare a funcționării UE. Avem aceeași poziție privind disciplina bugetară și privind măsurile economice și financiare în UE. Toate acestea sunt lucruri foarte importante.
Rep.: Care sunt celelalte țări NATO interesate de avioanele dumneavoastră?
M.V.B.: Nu pot specula. Am responsabilitatea mea privind România.
Rep.: Ați menționat punctele comune între România și Olanda în UE, dar mai există un subiect care nu este comun celor două, și anume faptul că muncitorii români nu au acces liber pe piața muncii din Olanda. Vă așteptați să mențineți aceste restricții până la finalul perioadei maxim admise în UE de menținere a restricțiilor, deci 1 ianuarie 2014?
M.V.B.: Da, vom menține actualul regim până la sfârșitul lui 2013. Deci. într-adevăr. până în 1 ianuarie 2014.
Rep.: Deci, aplicați perioada maximă.
M.V.B.: Da, am explicat Comisiei Europene că actuala situație justifică adoptarea acestor măsuri. Desigur, realizăm că după 1 ianuarie 2014 trebuie să fim pregătiți să primim români și bulgari. Așa că profităm de această perioadă pentru a adopta măsurile necesare pentru a face accesul unor noi muncitori gestionabil de către societate. Luăm măsuri ca să luptăm împotriva exploatării muncitorilor străini de către agențiile care îi pun la muncă pentru sume sub salariul minim. Vrem să combatem firmele de recrutare care îi pun pe acești oameni să muncească la negru și să locuiască în încăperi total nepotrivite. În acest moment, avem un aflux din țările est-europene care au aderat mai devreme. Se mută în Olanda.
Rep.: V-au afectat sau nu din punct de vedere economic?
M.V.B.: Din punct de vedere macroeconomic, este un beneficiu. Dacă analizezi micro, vezi că acești oameni sunt exploatați. Și mai avem o problemă: jumătate de milion de olandezi – în condițiile în care totalul populației este de 17 milioane – ar trebui, ar putea să lucreze, dar beneficiază de sprijin social. Guvernul vrea ca acești oameni să fie stimulați să muncească. Și trebuie să luăm măsurile pentru a le da imboldul corect pentru a munci. Și, în timp ce facem acest lucru, am prefera să nu avem un aflux de muncitori din alte state. (…) Ceea ce am observat când am vizitat întreprinderile olandeze de aici, din România, este că sunt foarte mulțumiți de angajații români. Vorbesc engleza fluent, sunt bine educați, nu numai că au o educație tehnică, ci și vorbesc, oferă un feed-back. Și acest lucru este foarte bun. Pentru că nu spun doar „Da, șeful”, ci vin și cu idei și acești oameni vor ști să-și găsească locul pe piața europeană.
