Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare în anul 2012 ar putea aduce guvernanții în situația de a fi nevoiți să pună „criza economică” pe picior de egalitate cu situația de război sau catastrofă, chiar în anul în care se așteptau primele beneficii ale ieșirii din recesiune.
Mandatul aleșilor locali poate fi prelungit, conform reglementărilor în vigoare, doar în caz de război sau catastrofă, astfel că pentru a amâna alegerile locale este obligatorie adoptarea de noi reglementări, fie prin modificarea legilor actuale, fie prin adoptarea unui act normativ nou.
Organizarea alegerilor locale din 2012 cu câteva luni mai târziu, adică până în noiembrie, pentru a se desfășura concomitent cu alegerile parlamentare, presupune cel puțin modificarea a două legi – Legea privind alegerile locale și Legea 215, a administrației publice locale, ambele cu caracter organic, ele referindu-se la „domeniul electoral”.
Legea 215 menționează, în prezent, că mandatul aleșilor locali poate fi prelungit doar în caz de război sau catastrofă, această prevedere trebuind să fie amendată pentru ca mandatul aleșilor locali să poată fi prelungit și pentru alte motive, astfel încât să fie posibilă comasarea celor două tipuri de alegeri.
Principalul argument invocat la nivel declarativ de PDL – care a lansat ideea – în favoarea comasării celor două scrutine este „drămuirea” resurselor bugetare în vremuri de restriște, astfel că, pe lângă război și catastrofă, ar putea fi introdusă în lege, ca motiv de prelungire a mandatului aleșilor locali, și „criza economică” .
Pe de altă parte, Legea privind alegerile locale ar trebui amendată pentru sincronizarea mecanismului organizării acestui scrutin cu alegerile pentru Parlament. Este vorba în primul rând despre durata campaniei electorale, componența birourilor electorale, sursele de finanțare.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) susține, însă, că soluția nu o poate reprezenta decât un act normativ nou, care să prevadă organizarea în același timp a celor două tipuri de alegeri și pe aceeași infrastructură electorală.
„Lucrurile trebuie să fie armonizate, dar, dacă te apuci să armonizezi două legi doar pentru anul 2012, mai bine se face una nouă de la un cap la coadă. Avem un proiect de Cod care este deja făcut și se poate discuta pe marginea lui. Acolo sunt prevederi care armonizează toate tipurile de alegeri și referendumurile – varianta pe care noi am înaintat-o partidelor politice parlamentare și am prezentat-o opiniei publice”, a arătat vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț, pentru MEDIAFAX.
În ceea ce privește diferențele existente în prezent în legislația pentru cele două tipuri de scrutine, reprezentantul AEP a dat ca exemplu organizarea, infrastructura și finanțarea.
„La alegerile locale, perioada electorală este de 75 de zile, iar la cele parlamentare este de 90 de zile, la alegerile locale bugetul pentru alegeri este asigurat de administrația locală, iar la cele parlamentare este asigurat de bugetul de stat. La alegerile locale, din birourile electorale fac parte reprezentanții partidelor politice care participă la acest scrutin în localitatea respectivă, la parlamentare fac parte partidele din Parlament și, în limita locurilor disponibile, partidele neparlamentare”, a explicat el.
Oricum, atât modificarea legilor în vigoare, cât și adoptarea unui nou act normativ nu se pot face în principiu prin ordonanță de urgență, deoarece acestea nu pot viza, conform Constituției, drepturile electorale.
Totuși, Curtea Constituțională a decis, la sesizări care au invocat acest impediment, că și legile electorale pot fi modificate prin ordonanță de urgență dacă schimbările preconizate nu vizează drepturile electorale.
De asemenea, în cazul adoptării unei ordonanțe de urgență, Guvernul va trebui să demonstreze că este vorba despre o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, Executivul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul ei.
În cazul în care Executivul va opta pentru angajarea răspunderii în Parlament, el se expune riscului demiterii prin adoptarea unei moțiuni de cenzură depusă de opoziție în condițiile unei majorități fragile în cele două Camere.
Prin urmare, noile reglementări legislative, în cazul în care coaliția va decide să realizeze comasarea alegerilor, vor urma probabil procedura legislativă parlamentară.
De asemenea, așa cum au și declarat liderii PDL, pentru comasarea alegerilor se va opta pentru organizarea simultană a acestora în toamna anului 2012, când sunt parlamentarele la termen, întrucât dacă amânarea localelor este fezabilă, devansarea legislativelor este aproape imposibilă.
Un impediment în organizarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat în luna iunie, odată cu alegerile locale, îl reprezintă prevederile constituționale potrivit cărora membrii Parlamentului sunt aleși pentru un mandat de 4 ani.
Potrivit Constituției, alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului, mandatul foștilor parlamentari prelungindu-se până la întrunirea legală a noului Parlament. Organizarea anticipată a alegerilor parlamentare este posibilă, conform legii fundamentale, doar urmare a demisiei în bloc a senatorilor și deputaților sau prin dizolvarea Parlamentului de către președintele României dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Eliana Rădulescu
