După triumfalul parcurs în Liga Națiunilor, în care parcă evolua o altă reprezentativă a României decât cea care ne îmbătrânise constant în ultimele două decenii și ceva, priveam aproape toți cu mare entuziasm și speranță intrarea în noile preliminarii, cele pentru CM de Fotbal de anul viitor. Tragerea la sorți ni s-a părut favorabilă (și chiar a fost!) și așteptam debutul care ar fi trebuit să fie doar o continuare a șirului neîntrerupt de victorii din precedenta campanie. Numai că încă de la început ne-am putut lămuri că între vis și realitate e ceva distanță, iar faptul că o echipă modestă ca a Bosniei ne-a putut învinge chiar la noi acasă e categoric îngrijorător. Ca o ultimă picătură de speranță, ne-a bătut gândul că e vorba doar de un accident, iar continuarea va fi cea dorită de noi toți. …Și a venit meciul cu ultima clasată dintre toate țările fotbalistice de pe planetă: San Marino, ocupanta locului 210 din 210 țări afiliate la FIFA! Dacă excludem autogolul pe care și l-au dat în primele minute și cele 2 penalty-uri, practic tot autogoluri, rămâne un scor de 2-1 cu care am bătut ultima echipă din Calea Lactee! Că am bătut-o, ar putea părea „de bine”, numai că letargicii lui Nea Mircea au jucat încă mai prost decât o făcuseră contra Bosniei la București! Drăguș a rămas tot prostul proștilor, care nu nimerește poarta goală (ce-o fi căutat pe iarbă în loc să fie trimis acasă e o întrebare evident fără răspuns), Hagi ăl’ mic parcă face gimnastică medicală, nu fotbal de performanță, Man s-a contaminat și el de lene și prostie, iar balena care a dat gol cu capul pare evadată de la delfinariu… că tot e pe lângă stadionul Farului! Mi-a fost clar că dacă nu e Bîrligea în atac și nici Drăgușin în apărare, echipa nu există. Sau mai rău: există din nou banda aia de loseri de care ne-am săturat până-n gât. În acest context, îmi vine și mie să întreb: de ce mă-sa să nu fie convocat Louis Munteanu, care e golgheterul la zi în România? Sigur că ne putem califica. Bosnia nu joacă nici ea nimic, iar Austria pare și ea năucă. Totuși, așteptăm mereu să găsim pe unii încă mai proști decât noi? Până când?