Alți unsprezece mineri au coborât, vineri, în galeria Cătălina-Monulești din Roșia Montană și s-au solidarizat cu cei 22 de ortaci care protestează în subteran de miercuri, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” din Roșia Montană, Cristian Albu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX că 11 mineri au coborât, vineri, în galeria Cătălina-Monulești, pentru a le duce hrană și apă celor 22 de ortaci care protestează în subteran de miercuri.
Albu a spus că acești 11 mineri au refuzat să mai iasă din subteran și au aderat la protestul colegilor lor.
Potrivit sursei citate, minerii sunt supărați că la nivel național s-a înțeles că în galerie condițiile nu sunt dificile și nu ar fi unele de subteran, ci ar fi „ca într-un muzeu”.
„Oamenii sunt supărați pentru că s-a înțeles că în galerie condițiile nu sunt dificile, ci ar fi ca într-un muzeu. Poate s-a înțeles că sunt condiții ca în Pasajul Unirii, deși oamenii aceia stau în umezeală și o temperatură de șase grade”, a spus Albu.
El a adăugat că singurul lucru pe care a reușit să îl facă a fost să îi convingă pe ortaci să nu mai intre în greva foamei, așa cum anunțau inițial, deoarece această formă de protest le-ar fi pus sănătatea în pericol.
Potrivit lui Albu, în paralel, aproximativ 300 de oameni protestează la suprafață, la gura galeriei, în semn de solidaritate cu minerii blocați în subteran.
Cei 22 de mineri care protestează în galeria Cătălina-Monulești de la Roșia Montană au petrecut a doua noapte în subteran și spun că nu vor ieși la suprafață până nu vor avea garanții că „proiectul minier va fi dezbătut în Parlament și nu respins pe criterii politice, la presiunea străzii”.
Liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” de la Roșia Montană, Cristian Albu, a declarat, vineri dimineață, că minerii blocați în subteran refuză să iasă la suprafață până nu vor primi garanții „că vor avea în continuare locuri de muncă și că proiectul minier se va dezbate și nu se va respinge pe criterii politice, la presiunea străzii”.
El a afirmat că minerii nu vor să iasă din subteran până când nu va veni un factor de decizie de la București sau reprezentanții grupurilor parlamentare, cu care să discute despre situația de la Roșia Montană.
Cei 22 de mineri s-au blocat, miercuri, în subteran la Roșia Montană, cerând să vină acolo președintele Senatului, Crin Antonescu, și liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situația economică a zonei și despre proiectul minier. Ei au continuat și joi protestul în galeria Cătălina-Monulești.
Președintele Sindicatului „Viitorului Mineritului Roșia Montană, Cristian Albu, declara că minerii blocați în subteran îl consideră pe președintele Senatului „principalul vinovat de tergiversarea luării unei decizii în privința proiectului minier”.
Potrivit lui Albu, oamenii sunt disperați deoarece le expiră contractele de muncă la 1 octombrie și, în lipsa unei decizii privind începerea proiectului minier, se așteaptă să își piardă slujbele. El adăuga că aproximativ 350 de angajați ai companiei miniere au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie.
De asemenea, aproximativ 200 de persoane, localnici, dar și angajați ai companiei miniere, au protestat, joi, în comuna Roșia Montană, solicitând guvernanților și parlamentarilor să ia o decizie privind începerea proiectului.
Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că a convenit cu liderul PNL Crin Antonescu constituirea unei comisii parlamentare care să fie o platformă democratică de dezbatere a proiectului privind Roșia Montană și în care să fie prezentate toate datele despre acesta.
În acest context, premierul a spus că, din discuțiile cu PDL, liderii acestui partid doresc ca Guvernul să facă proiectul, dar fără o dezbatere parlamentară, ceea ce, în opinia premierului nu este admisibil.
Marți, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.
Proiectul de lege a primit aviz negativ și din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din Senat.
Premierul Victor Ponta declara, marți, că în situația respingerii proiectului privind Roșia Montană consecința negativă este „ștergerea județului Alba de pe harta economică”, menționând că dorește ca toți parlamentarii PSD să voteze în cunoștință de cauză și nu pe „criterii politice”.
Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opțiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roșia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță.
Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roșia Montana, declara miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail.
Din 1 septembrie, în centrul Capitalei și în mai multe orașe din țară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roșia Montană.
Protestele au fost declanșate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.
Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roșia Montană propusă de compania roșia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică și de interes public național deosebit”.
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.
Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
