De multe ori, când cumpărăm alimente de pe rafturile supermarketurilor, un rol important în alegerea unui produs îl are conținutul acestuia. Însă, ce se ascunde în spatele unor banale coduri, gen „E+ număr“?
Utilizarea indicativului „E+număr“ pe eticheta produsului arată prezența unui aditiv acceptat din punctul de vedere al siguranței în toata Uniunea Europeanpă. „E“-urile, (codificarea internațională a substanțelor chimice introduse în alimente), au fost astfel botezate, tocmai pentru a se ascunde cumpărătorilor denumirea substanțelor obținute artificial.
Sub motivația „tehnică“ de a se folosi o denumire care sa nu fie dependentă de diferențierile intre limbile de circulație internațională, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul, de a nu-l îndepărta de rafturile magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive, dar nocive datorită conservanților. Astfel a apărut acest inofensiv cod „E“.
Aditivii alimentari reprezintă orice substanță care în mod normal nu este consumată ca aliment în sine și care nu este utilizată ca ingredient alimentar caracteristic, având sau nu o valoare nutritivă, care, adaugată intenționat în produsele alimentare în scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare, devine sau poate deveni ea însăși sau prin derivații săi, direct sau indirect, o componentă a acestor produse alimentare.
Rolul aditivilor în procesarea alimentelor este acela de a conserva calitatea nutritivă a produsului. De asemenea, aceștia trebuie să asigure ingredientele sau constituenții necesari pentru produsele alimentare fabricate, destinate grupelor de consumatori cu necesități nutriționale speciale; să îmbunătățească conservarea sau stabilitatea unui aliment sau să-i îmbunătățească proprietățile organoleptice, cu condiția de a nu le altera natura, substanța sau calitatea alimentului pentru a înșela consumatorul; să ajute la fabricarea, prelucrarea, prepararea, tratamentul, ambalarea, transportul sau depozitarea alimentelor. Aditivul nu trebuie să fie folosit pentru a ascunde efectele utilizării materiilor prime defectuoase sau a metodelor indezirabile (inclusiv neigienice) pe parcursul oricărei activități.
De exemplu, utilizarea conservantului acidului benzoic și sărurile lui E 210 – E 213 este admisă în grupele de alimente: ouă și produse pe bază de ou, fructe legume și produse prelucrate.
În multitudinea de aditivi folosiți în industria alimentară, cei mai periculoși pentru sănătatea organismului sunt cei de sinteză, adică cei obținuți prin procedee chimice nenaturale.
Inamicii publici nr. 1 sunt reprezentați de E 211, E 142 si E 123, interziși deja în SUA și Uniunea Europeană.
Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf – Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compuși toxici sau cancerigeni. Aproape toți acești compuși pun într-un real pericol organismul.
Iată lista „E“-urilor considerate de specialiștii oncologi drept extrem de periculoase:
– Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477
– Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidă)
– Adaosuri toxice:
– produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
– afectează tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466
– produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
– suprimă din organism vitamina B12: E 200
– cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanți din margarină)
– atacă sistemul nervos: E 311, E 312
– produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lămâie – cel mai periculos adaos cancerigen)
– Adaosuri cancerigene E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu)
– E 122 (azorubina). Este un colorant roșu, obținut din gudron, care se adaugă la dulciuri, marțipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacții adverse la persoanele astmatice și la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia, însă este permis în România.
– E 155 (brun HT). Este utilizat la ciocolată și prăjituri. Poate produce reacții adverse la persoanele alergice la aspirină și la cele astmatice. Se cunoaște, de asemenea, că poate produce o accentuată sensibilitate dermică. Este interzis în Danemarca, Belgia, Franța, Germania, Elveția, Suedia, Austria, SUA, Norvegia, dar este permis în România.
– E 123 (anaranthul). Este obținut din planta cu același nume. Este folosit în amestecuri pentru prăjituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri. Poate provoca astm și hiperaciditate. În testele pe animale a provocat afecțiuni la nașterea puilor sau chiar moartea.
– E 132 (indigotina). Este un colorant care se adaugă în tablete și capsule, înghețată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiți. Poate provoca greață, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respirație și alte reacții alergice.
– E 210 (acidul benzoic). Se adaugă la băuturi alcoolice, produse de brutărie, brânzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, în special la persoanele dependente de medicație, și poate reacționa provocând hiperaciditate la copii. În urma testării pe animale de laborator a fost asociat cu cancerul.
– E 211 (benzonatul de sodiu). Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar și pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă. Băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conțin o cantitate mare de benzonat de sodiu (până la 25 mg/250 ml). Se mai adaugă în lapte și produse din carne, produse de brutărie și dulciuri și este, de asemenea, prezent în multe medicamente. Se cunoaște că provoacă urticarie și agravează astmul.
– E 250 (nitritul de sodiu). Este utilizat în stabilizarea culorii roșietice a cărnii preparate industrial (fără nitrit, „hot-dog“ și „bacon“ ar avea culoarea gri închis) și dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriți în alimente poate duce la formarea de cantități mici de substanțe cu potențial cancerigen, în special în bacon. Companiile care procesează carnea adaugă, acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitriților pentru afectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică.
– E 312 (galat de dodecil). Se folosește pentru a preveni râncezirea alimentelor grase. Poate provoca iritație gastrică sau cutanată. Nu este permis în alimente pentru sugari și copii mici, deoarece provoacă tulburări hematologice. Este asociat, de asemenea, cu tulburări nervoase. Se folosește în uleiuri, margarină, untură, sosuri de plante.
– E 420 (sorbitol și sirop sorbitolă). Este un îndulcitor artificial și umectant care se obține din glucoză. Se folosește în dulciuri, fructe uscate, hrană săracă în calorii, siropuri farmaceutice și este printre primii șapte conservanți utilizați la produsele cosmetice. Provoacă tulburări gastrice.
– E 555 (silicatul de aluminiu și potasiu). Este folosit în sare, lapte praf și făină. Se cunoaște ca aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii și că este asociat cu boala Alzheimer.
– E 952 (ciclamat). Este un îndulcitor artificial care poate produce migrene și alte reacții adverse. În urma testelor efectuate în laborator s-a demonstrat că poate fi cancerigen. Este interzis în SUA (încă din 1970) și Anglia din cauza potențialului cancerigen. Este permis în România.
– care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330.
– care afectează vasele de sânge: E250, 251, 252.
– care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233.
– care atacă sistemul nervos: E311, 312
– care pot produc tulburări digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din înghețată).
– care distruge vitamina B12: E200.
Lista este extrasă din raportul Oficiului Consumatorilor din Piață Comună Europeană, întocmită la începutul anului 2000. Folosiți-o atunci când faceți cumpărături și evitați alimentele care conțin aditivi alimentari periculoși.
Potrivit rapoartelor organizațiilor internaționale, mortalitatea în rândul populației globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogățite cu substanțe artificiale se află pe locul al III-lea, după consumul de droguri și medicamente și după accidentele de circulație. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum și o serie de tumori maligne și benigne.
Sursa www.idieta.ro
