Alo, 112? Veniți repede, c-a înnebunit președintele!

Și uite-așa, încă un șef român de stat a luat-o oblu prin bălării! Acesta pare să fie blestemul neamului nostru…
Iaca și Iohannis se crede acuma mare scriitor, după ce le-a dres pe toate care nu mergeau în țară. La târgul de carte care va avea loc acușica în Beijingul de peste deal, primul om din stat le va scrie autografe chinejilor și chinezoaicelor, pe traducerea celebrei sale lucrări artistice. Care se intitulează „Pas cu pas” și apare sub egida editurii chinezești „Hai fa-n fân” sau „Ce cur-ai”, nu-mi amintesc exact numele.
Este clar: se vede că și nemții înnebunesc, dacă trăiesc în România! Nu dintr-o dată, că poate i-ar durea și-ar țipa, ci metodic, „pas cu pas”! Pe nesimțite, că se vede că șeful nostru de țară e tot mai nesimțit. Nemțește și durabil, că tot se declară el adeptul „lucrului bine făcut”. Că ăsta și când o ia pe arătură o face de o manieră foarte serioasă, să nu-l acuzăm cumva de superficialitate.
Singura lui șansă de a reveni la normalitate mă tem că este „terapia prin pușcărie”. Îi doresc – numai și numai spre binele lui, normal – să se bucure de această șansă.
Repet ce-am mai zis și-n alte ocazii: președinții de țară, miniștrii și primarii nu trebuie să se ocupe cu scrisul de cărți în timpul mandatelor. Pot s-o facă apoi, după ce ies la pensie. Sau în timpul detenției, când au timp berechet, pe care nu știu cum să și-l umple. Dar în timpul activității lor obștești trebuie să le stea capul numai și numai la treburile țării. Pentru asta au fost aleși sau numiți în acele funcții.
Alt lucru pe care îl repet este că nu politicienii sunt cei care trebuie să-și scrie cărțile biografice. Acestea trebuie să fie încredințate unor scriitori profesioniști, care știu cum se bagă cerneala în stilou. Aceasta este regula internațională.
„Pas cu pas” nu e carte. E un abuz în funcție lipsit de orice har. Păcat de copacii care și-au pierdut viața pentru hârtia respectivă.