Alma Mater solicită înființarea unei comisii de dialog social, la nivel european, pentru învățământ superior și cercetare, din care să facă parte reprezentanții federației și cei ai rectorilor, scopul principal al acesteia fiind participarea la adoptarea documentelor CE din cele două domenii.
„Pentru ca România să poată fi parte într-o comisie la acest nivel, este nevoie ca, pe de o parte, rectorii să recunoască efectiv că sunt parteneri sociali, în calitate de «angajatori», și, pe de altă parte, Consiliul Național al Rectorilor să se constituie ca reprezentant al patronatului în cadrul dialogului social. Totodată, învățământul superior și cercetarea trebuie să fi recunoscute ca ramură de activitate la nivel național în contractul colectiv de muncă unic la nivel național”, a explicat, vineri, într-o conferință de presă, președintele Alma Mater, Răzvan Bobulescu.
Liderul Alma Mater a precizat că toți cei care lucrează în învățământul superior fac și cercetare, iar bugetul Univesității Politehnica din București, de exemplu, este constituit, în mare parte, din contracte de cercetare.
„Este clar că învățământul superior și cercetarea trebuie să meargă umăr la umăr și să fie luate în considerare ca ramură distinctă”, a spus Bobulescu.
Acesta a afirmat că Federația Alma Mater a solicitat, încă de anul trecut, Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (MMFES) ca cele două domenii să fie recunoscute ca ramură distinctă, cererea fiind refuzată de autorități. În prezent, MMFES recunoaște două ramuri de activitate, respectiv învățământul (universitar și preuniversitar) și cercetarea. Universitarii cer MMFES să recunoască învățământul superior și cercetarea ca ramură separată de învățământ.
Bobulescu a explicat care sunt motivele pentru care este nevoie de o comisie de dialog social, la nivel european, pentru învățământ superior și cercetare.
Astfel, acesta a arătat că potrivit articolelor 138 și 139 din Tratatul European, în fiecare sector de activitate se poate înființa o „comisie de dialog social”, formată din reprezentanți ai sindicatelor și ai angajatorilor. Scopul principal al unei astfel de comisii este de a participa la redactarea și adoptarea principalelor documente și inițiative ale Comisiei Europene în domeniul învățământului și cercetării.
Liderul Alma Mater apreciază că realizarea obiectivelor stabilite prin Strategia Lisabona nu este posibilă decât prin participarea și consensul tuturor partenerilor sociali, fiind necesară existența unui cadru instituțional, la nivel european, de colaborare între diverse sectoare de activitate.
În prezent, la nivel european funcționează 32 de astfel de comisii sectoriale, însă niciuna nu reprezintă învățământul superior și cercetarea, sectoare cheie pentru asigurarea dezvoltării în orice domeniu de activitate, a precizat Bobulescu.
El a precizat că o astfel de comisie poate decide, conform Tratatului European, în privința elaborării unor proiecte de dezvoltare, a constituirii unor grupuri de lucru comune cu alte sectoare de activitate, acest organism putând negocia, de asemenea, acorduri la nivel sectorial sau chiar la nivel intersectorial.
Prin intermediul acestei comisii se pot promova programe de interes național, care să fie susținute apoi de Comisia Europeană, a adăugat liderul Alma Mater.
